Adevărul ascuns 73 de ani despre lovitura de stat din 23 August 1944 este pe cale să schimbe cărțile de istorie. Istoricul sălăjan Marin Pop, cercetător ştiinţific în cadrul Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă Zalău, a descoperit în baza de date a Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii un document istoric legat de lovitura de stat din 23 august 1944, relatează ziarul Adevărul.
Este vorba despre un interviu acordat de Corneliu Coposu jurnalistei Margaret Tayer, corespondent al agenţiei de ştiri Associated Press, în care a dezvăluit în detaliu culisele acţiunii din 23 August 1944, care a condus la răsturnarea regimului dictatorial al mareşalului Ion Antonescu. Articolul n-a mai apărut la vremea respectivă în presa din România deoarece liderul ţărănist Iuliu Maniu l-a oprit de la publicare.
Corneliu Coposu relatează în detaliu cum a decurs conspiraţia gândită încă din anul 1941 de liderul Partidului Naţional Ţărănesc, Iuliu Maniu, pentru răsturnarea regimului dictatorial condus de mareşal. Articolul era programat să apară pe data de 23 august 1944 în ziarul „Dreptatea“, oficiosul PNŢ, însă Maniu a interzis publicarea articolului în ultimul moment, considerând că „nu este momentul să se analizeze, în presă, fazele şi culisele loviturii de Stat“.
Meritul interviului, chiar dacă publicat la 71 de ani de la realizare, este acela de a da seamă asupra unor fapte istorice câtă vreme acestea erau încă proaspete, nepervertite de istoriografia comunistă. Aflăm astfel că artizanul loviturii de stat de la 23 august 1944 a fost diplomatul Grigore Niculescu – Buzeşti, înalt funcţionar în MAE, care a acţionat sub patronajul Regelui şi sub îndrumarea lui Iuliu Maniu.
„Comuniştii au confiscat evenimentul, atribuindu-şi toate meritele loviturii de stat. De altfel, după preluarea puterii în stat, regimul comunist a declarat 23 august Ziua Naţională a României. Spre sfârşitul regimului comunist, Nicolae Ceauşescu a transformat titulatura evenimentului în «revoluţia de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă», toţi românii fiind obligaţi să participe la defilări şi manifestări pe stadioane, în cadrul cărora era aniversată, de fapt, familia Ceauşescu, şi nu evenimentul propriu-zis“, explică istoricul Marin Pop.
