Acasa   ·   Echipa ZiuaVeche.ro   ·   Contact   
Ziuaveche.ro pe Facebook  Ziuaveche.ro pe Twitter  RSS - Ziuaveche.ro  Abonare Newsletter - Ziuaveche.ro
Bolile românilor și criza din spitale | Cu ce riscuri se confruntă omenirea (raport oficial) | China a ajuns pe partea întunecată a Lunii (VIDEO) | Horoscop 2019. Bani, sănătate, dragoste, carieră | Incident între un avion militar rus şi unul american deasupra Mării Negre (video)

Judecatorul Dan Lupascu, de la CSM, sare la gatul ministrului Predoiu

Scris de :     2010-04-27 11:13

Liderul de opinie al CSM, judecatorul Dan Lupascu (primul presedinte al CSM in mandatul 2005 – 2006) a elaborat un studiu juridic prin care critica vehement “Strategia de dezvoltare a Justitiei ca Serviciu Public 2010 – 2014” elaborata de Ministerul Justitiei condus de Catalin Predoiu si pusa recent in dezbaterea publica. Dan Lupascu critica conceptia proiectului, dar si anumite expresii gramaticale ale proiectului de strategie. Lupascu acuza faptul ca pozitia CSM este marginalizata in interiorul sistemului judiciar, ca ministrul doreste sa implice politicul in sanctionarea disciplinara a magistratilor, dar si faptul ca ministerul nu doreste sa rezolve problema arhivei SIPA (fostul serviciu secret al Ministerului Justitiei), si nu a prevazut cui va fi predata aceasta. Judecatorul Lupascu conchide: “Pentru ca domnul ministru al Justitiei, membru de drept al CSM, nu stie daca este oportun sa incepem consultarile cu actualul CSM sau sa asteptam pana dupa alegerile pentru noua componenta a acestuia” , motivand ca este greu sa asteptam acum lucruri importante de la CSM, care, in actuala componenta este intr-o criza de credibilitate si de legitimitate, nu numai din cauza ca este pe final de mandat, ci si din cauza performantelor care lasa de dorit”, avand in vedere ca din actualul mandat au mai ramas totusi circa noua luni si ca incetarea mandatului de membru al CSM nu inseamna si pierderea calitatii de magistrat, socot ca este si de datoria noastra sa analizam temeinic si sa ne exprimam opinia asupra Strategiei de dezvoltare a Justitiei, elaborata de Ministerul Justitiei. In acest sens, formulez observatiile si propunerile care urmeaza:

I. OBSERVATII DE PRINCIPIU

1. Este de salutat faptul ca acest document (combinatie intre strategie si plan de actiune), care contine multe masuri binevenite, este supus dezbaterii publice.

De regula, asemenea materiale erau create in „laboratoarele secrete” ale Ministerului Justitiei si impuse ca atare, fara o consultare propriu – zisa.

2. Strategia prezinta o viziune unilaterala, tributara conceptiei paternaliste a Executivului cu privire la justitie, care, pe alocuri, departe de a consolida independenta justitiei, inventeaza mecanisme noi de stirbire a acesteia.

3. Strategia ignora, cu desavarsire, mentionarea Consiliului Superior al Magistraturii printre cei care au formulat propuneri de imbunatatire a functionarii sistemului judiciar si de consolidare a independentei si integritatii justitiei.

4. Nu este clar daca strategia vizeaza si reformarea cadrului constitutional. Din moment ce avanseaza unele propuneri care se abat in mod evident de la legea fundamentala (cum ar fi: atributii noi in materie disciplinara ori modificarea competentei Inaltei Curti de Casatie si Justitie) se pare ca raspunsul este afirmativ. In aceasta ipoteza suntem in prezenta unui regres. Daca doar din eroare au fost formulate propuneri neconstitutionale, atunci acestea trebuie inlaturate. Pe de alta parte, avand in vedere iminenta revizuirii Constitutiei, documentul ar trebui sa contina si masuri profunde de revizuire a dispozitiilor privind autoritatea judecatoreasca, in ideea intaririi independentei si responsabilitatii acesteia, in acord cu bunele practici internationale.

5. Desi, declarativ se vorbeste despre intarirea colaborarii cu actualul Consiliu Superior al Magistraturii, in realitatea „marea reforma” ar urma sa fie efectuata dupa alegerile din toamna. Daca exista temerea ca actualul Consiliu Superior al Magistraturii nu poate fi un partener credibil pentru masurile de reforma, cine garanteaza faptul ca pana la viitorul Consiliu Superior al Magistraturii autorii Strategiei vor fi in functie si in masura sa o puna in aplicare?

6. Este contradictorie pozitia Ministerului Justitiei, care, pe de o parte, califica drept „incurajator” dialogul lucrativ dintre Ministerul Justitiei, pe de o parte, Consiliul Superior al Magistraturii si Inalta Curte de Casatie si Justitie, pe de alta parte, din primul trimestru al anului curent, iar, pe de alta parte, nu doreste sa intreprinda masuri de reforma cu actualul Consiliu Superior al Magistraturii (ba, mai mult, potrivit declaratiei de presa, ezita chiar sa consulte aceasta institutie).

7. Ministerul Justitiei isi propune ca, „in limitele atributiilor sale”, sa reformeze si celelalte profesii juridice, dar o face prudent si corect, pe cand in cazul Consiliului Superior al Magistraturii nu-si pune problema competentelor sale in relatia cu aceasta institutie.

8. Departe de inedit, ideea impartirii magistratilor in „vechi” si „noi” este (fapt dovedit) contraproductiva. Ea mai ridica si problema granitei dintre generatii de vreme ce, potrivit Strategiei, speranta se leaga de cei dispusi si animati de dorinta „de a rupe puntile cu vechile ambiguitati si vulnerabilitati postdecembriste (…)”?!

9. Viziunea de reformare a sistemului judiciar nu este foarte clara, in sensul ca, referitor la mai multe aspecte, se face vorbire generic de: „revizuire”, „reevaluare”, „clarificare”, „restructurare”, s.a.; fara sa se indice sensul concret al masurilor preconizate.

10. Strategia imparte „masurile reformatoare” in „marea reforma” si „mica reforma”. Asa fiind, pasii facuti pana in prezent se incadreaza in „reforma mijlocie” ori poate chiar in „lipsa reformei”?

11. Analiza SWOT nu suplineste studiile de impact (neefectuate) cu privire la modificarile propuse.

12. Indubitabil, „Strategia” este un indrumar despre ce ar trebui sa faca „altii” si, foarte putin, despre implicare Ministerului Justitiei in procesul de reforma (care, in opinia noastra, are rolul principal de „consilier juridic sef” al Guvernului, cu toate consecintele care deriva din aceasta calificare).

13. Strategia abunda in formulari generale, de genul „cresterea gradului de transparenta”, „cresterea gradului de obiectivitate si de democratizare”, „cresterea capacitatii de reactie”, s.a., reamintind de un „anume limbaj”.

14. „Sprijinul neconditionat” pentru „vectorii de progres si schimbare in bine din sistemul judiciar” (care se traduce prin „Nu cei vechi”?!) constituie o tendinta evidenta de influentare a procesului (inca nedeclansat) pentru alegerea noilor membri CSM.

II. OBSERVATII PUNCTUALE

1. La pct. 2 este nepotrivita referirea la „partide parlamentare”, cata vreme in Parlamentul actual functioneaza si alte entitati decat „partidele politice”.

2. La pct. 2.1. este criticabila afirmatia potrivit careia „independenta judecatorilor si procurorilor a devenit un fapt incontestabil”, atata timp cat executivul detine inca parghii importante de influentare a justitiei (ca, de exemplu: bugetul instantelor cu exceptia Inaltei Curti de Casatie si Justitie) este gestionat de Ministerul Justitiei; numirea in functii de conducere la Inalta Curte de Casatie si Justitie, Parchetul de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie, Directia Nationala Anticoruptie si Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, se face de catre o autoritate plasata in afara sistemului judiciar, etc.).

3. Este incorecta afirmatia de la pct. 2.1., conform carei „CSM a devenit singura institutie care poate interveni in cariera si activitatea magistratilor” (Pentru opinie contrara, a se vedea, de exemplu: numirile in functii de conducere mentionate mai sus, delegarea procurorilor, etc.).

4. In nota 6 de la pag. 7, Ministerul Justitiei isi aroga, nejustificat, meritul exclusiv de finalizare a proiectului Legii de salarizare in sistemul judiciar din toamna anului 2008, ignorand initiativa si contributia Consiliului Superior al Magistraturii, alaturi de aportul instantelor, parchetelor, asociatiilor profesionale ale magistratilor si sindicatelor personalului auxiliar.

5. La pct. 2.3. se reia, cu obstinatie, ideea pierderii de catre Consiliul Superior al Magistraturii a conflictului juridic de natura constitutionala cu Guvernul, facandu-se abstractie de faptul ca, pe fond, solicitarile Consiliului Superior al Magistraturii erau intemeiate (vizand: subfinantarea justitiei (justificata expresie a fost utilizata, cu multe luni inaintea sesizarii Curtii Constitutionale, de catre ministrul justitiei, in Plenul Consiliului Superior al Magistraturii); omisiunea solicitarii unor avize de la Consiliul Superior al Magistraturii pentru acte normative privind activitatea autoritatii judecatoresti (peste 100 de acte normative, la data sesizarii Curtii Constitutionale); depasirea atributiilor de audit ale Ministerului Justitiei (cu incalcarea competentelor Inspectiei Judiciare).

6. La pct. 5.1. lit. b) nu se mentioneaza faptul ca unele propuneri de interventie legislativa urgenta apartin Consiliului Superior al Magistraturii ( ex.: simplificarea procedurii de citare; reformarea procedurii de judecare a recursului in interesul legii, etc.).

7. La pct. 5.2. lit. a):

– reducerea sferei incompatibilitatilor si interdictiilor este de salutat, dar trebuie sa fie in acord cu legea fundamentala;

– nu exista „magistrati asimilati”, ci personal de specialitate juridica asimilat judecatorilor si procurorilor;

implicarea ministrului justitiei in procedura disciplinara este o masura neconstitutionala, care ar largi influenta politica in justitie;

– conferirea de atributii procurorului general si presedintilor curtilor de apel de a aplica sanctiuni disciplinare magistratilor (desi, pe fond, poate fi considerata drept o masura pozitiva) contravine dispozitiilor constitutionale;

– propunerile de reglementare a conditiilor de exercitare a actiunii in regres, precum si instituirea unui mecanism de asigurare de raspundere civila pentru erori judiciare au fost formulate de Consiliul Superior al Magistraturii (in urma consultarii instantelor, parchetelor si asociatiilor profesionale ale magistratilor) si se afla de vreme indelungata la Ministerul Justitiei.

8. La pct. 5.2. lit. b) propunerile de modificare a Legii nr. 304/2004 au fost formulate de Consiliul Superior al Magistraturii (pe baza consultarii magistratilor) si transmise de mai multa vreme la Ministerul Justitiei.

9. La pct. 5.2. lit. c):

– nu se precizeaza „aspectele esentiale” asupra carora trebuie concentrate atributiile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii;

– nu exista nicio legatura intre atributiile sectiilor Consiliului Superior al Magistraturii si cele ale adunarilor generale ale magistratilor sau ale colegiilor de conducere.

10. La pct. 5.2. lit. d) – sunt omise parchetele.

11. La pct. 5.2. lit. e) – modificarea Regulamentului de ordine interioara a instantelor judecatoresti este de competenta exclusiva a Consiliului Superior al Magistraturii.

12. La pct. 5.3. lit. a):

– anterior operatiunii de „echilibrare” a schemelor de personal, acestea trebuie stabilite corect, pe baza unor criterii obiective (volumul de activitate, complexitatea cauzelor, etc.);

– cu privire la inspectori, pe langa ocuparea posturilor vacante, trebuie adecvata schema Inspectiei Judiciare la nevoile reale ale sistemului. Pe de alta parte, selectia dupa „criteriul reprezentativitatii”, pe langa faptul ca poate pune in umbra competenta profesionala, era valabila cand inspectorii erau detasati la Consiliul Superior al Magistraturii;

statutul Inspectiei Judiciare este conturat in mod contradictoriu si neconstitutional, prin nefericita idee de a trece sub autoritatea parlamentara.

13. La pct. 5.3. lit. b):

– din punct de vedere terminologic, este gresita sintagma „unificarea jurisprudentei” (corect este: asigurarea unitatii practicii judiciare);

– in proiectele noilor coduri de procedura recursul in interesul legii nu este o „cale extraordinara de atac”;

– restrangerea competentei de judecata in prima instanta a Inaltei Curti de Casatie si Justitie este benefica, insa ignora dispozitiile art. 96 alin. (4) din Constitutie, republicata;

rezolvarea problemei sediului Inaltei Curti de Casatie si Justitie „in urmatorii ani” si aruncarea unei umbre de indoiala asupra prestatiei profesionale a judecatorilor instantei supreme (fara exemple concrete) sunt criticabile.

14. Asistenta medicala de calitate, protejarea si promovarea sanatatii, precum si prevenirea imbolnavirilor este prevazuta doar in cadrul Administratiei Nationale a Penitenciarelor, nu si pentru personalul din instante si parchete.

15. in cazul arhivei fostului SIPA se prevede doar constituirea unei comisii mixte pentru inventarierea arhivei, nu si solutii pentru soarta acelor documente. Pe de alta parte, „dotarea Ministerului Justitiei cu un aparat propriu de colectare specializata a informatiilor din mediul penitenciar” este ingrijoratoare si aminteste de expresia cu „Maria” si „palaria”.

16. La pct. 5.4. lit. c) – indepartarea Institutului National al Magistraturii de Consiliul Superior al Magistraturii, „monitorizarea” directa de catre Ministerul Justitiei si „crearea unui canal de comunicare inter – institutionala direct intre Ministerul Justitiei si Institutul National al Magistraturii” reprezinta indubitabil un mare „salt in trecut”.

III. PROPUNERI

Consideram ca Strategia ar trebui sa aiba in vedere si urmatoarele masuri:

1) organizarea de intalniri intre membrii Consiliului Superior al Magistraturii (magistrati alesi, membrii de drept si reprezentantii societatii civile) si conducatorii de instante si parchete, cu participarea societatii civile pentru dezbaterea problemelor importante privind sistemul judiciar;

2) consolidarea independentei Inspectiei Judiciare (de exemplu: sesizarea „proprie” din oficiu asupra unor semnalari din presa; atacarea cu recurs a hotararilor apreciate ca fiind nelegale si/sau netemeinice in materie disciplinara, etc.) si sporirea eficientei activitatii Inspectiei Judiciare;

3) imbunatatirea procesului de luare a deciziilor si asigurarea unitatii de practica (la nivelul Plenului, Sectiilor, precum si intre Sectii), prin prezentarea, in timp util, de catre secretarul general sau, dupa caz, secretarul general adjunct, cu sprijinul directiilor de specialitate, a eventualei practici anterioare a Consiliului si a practicii instantelor judecatoresti, in problema supusa dezbaterii;

4) promovarea unei propuneri legislative privind revizuirea competentelor Plenului si Sectiilor Consiliului Superior al Magistraturii (cresterea competentelor Plenului; degrevarea de atributiile care nu tin in mod esential de rolul constitutional al Consiliului Superior al Magistraturii, etc.); stabilirea cvorumului de sedinta si, respectiv, a cvorumului de vot in raport de natura atributiei exercitate;

5) cooperarea cu asociatiile profesionale si societatea civila in desfasurarea unor proiecte sau studii (ca, de exemplu: evaluarea institutionala a functionarii sistemului judiciar; deontologie profesionala; jurisprudenta CEDO in privinta Romaniei, etc.);

6) continuarea organizarii de intalniri profesionale pentru asigurarea coerentei practicii judiciare si a practicii administrative (eventual si la nivel teritorial) intre presedintii sectiilor de specialitate de la inalta Curte de Casatie si Justitie si celelalte instante judecatoresti, reprezentantii Comisiei de specialitate a Consiliului Superior al Magistraturii si reprezentantul Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie;

7) analiza tendintelor practicii judiciare in materiile care impun interventii legislative urgente si formularea de propuneri corespunzatoare;

8) imbunatatirea programului „Jurindex”, in colaborare cu reprezentantii Tribunalului Vrancea, prin crearea unui motor eficient de cautare (eventual dupa „cuvinte cheie”), precizarea modului in care sentintele si deciziile instantelor de apel au devenit definitive (si irevocabile), etc.;

9) publicarea, in cooperare cu Ministerul Afacerilor Externe – Agentul Guvernamental, a hotararilor relevante ale CEDO si CJCE;

10) consultarea reprezentantilor altor profesii juridice (avocati, consilieri juridici, notari publici, executori judecatoresti, politisti, experti, etc.) cu privire la problemele de practica neunitara;

11) crearea, pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii, a unui forum de discutie pe probleme de practica neunitara;

12) stabilirea standardelor de buna functionare a instantelor si parchetelor si revizuirea indicatorilor cantitativi si calitativi privind activitatea instantelor si parchetelor, in acord cu standardele CEPEJ;

13) imbunatatirea activitatii de statistica judiciara (indicatori statistici revizuiti; preluarea datelor statistice de la toate instantele si parchetele, etc.);

14) evaluarea proiectului privind stabilirea provizorie a volumului optim de activitate la instante si efectuarea masuratorilor pentru determinarea timpului de solutionare a dosarelor;

15) stabilirea volumului optim de activitate la nivelul parchetelor;

16) sprijinirea actiunilor Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie de continuare a restructurarii Ministerului Public;

17) intocmirea, impreuna cu Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti, a unui calendar privind reorganizarea instantelor si punerea in functiune a Tribunalului Ilfov;

18) intocmirea, impreuna cu Parchetul de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie si Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti, a unui calendar privind punerea in functiune a Parchetului de pe langa Tribunalul Ilfov;

19) „evaluarea evaluarii” (din perspectiva rezultatelor obtinute de catre magistrati, a criteriilor de evaluare, a impartialitatii comisiilor de evaluare, a procedurii, etc.) in scopul cresterii responsabilitatii magistratilor si a performantei sistemului judiciar;

20) imbunatatirea procedurilor de promovare in functii de executie si functii de conducere la instante si parchete (cu accent nu pe functia de memorare, ci pe abilitatile practice);

21) imbunatatirea activitatii Institutului National al Magistraturii si scolii Nationale de Grefieri (curricula; constituire de baze de date privind concursurile; cercetare stiintifica; utilizare fonduri, etc.);

22) elaborarea unor brosuri gratuite cuprinzand cele mai semnificative reglementari din noile coduri si desfasurarea unei campanii de informare publica;

23) clarificarea, in colaborare cu asociatiile profesionale, problemei competentei in stabilirea si revizuirea normelor de conduita morala specifice profesiei de magistrat;

24) formularea unei propuneri legislative in sensul ca, in principiu, in situatia in care magistratul este parte intr-un proces, cauza respectiva sa fie instrumentata, respectiv, judecata de o alta unitate decat cea la care functioneaza (sau a functionat) respectiva persoana;

25) efectuarea demersurilor necesare (in colaborare cu Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti si Parchetul de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie) pentru intarirea capacitatii institutionale si logistice a instantelor si parchetelor;

26) multiplicarea activitatilor de formare profesionala a magistratilor, cu accent pe specializarea in domenii deficitare (ex.: domeniul bancar), precum si in domenii nou aparute (ca, de pilda, cauzele instrumentate de catre Agentia Nationala de Integritate: controlul averilor, incompatibilitati, conflicte de interese);

27) urmarirea punerii in aplicare a recomandarilor formulate de catre Grupul de lucru privind studierea modului de individualizare a pedepselor aplicate in materie de coruptie (astfel cum au fost insusite);

28) sustinerea adoptarii Raportului Comisiei Speciale privind criza intervenita in functionarea justitiei si semnarea „Pactului puterilor privind justitia”;

29) recunoasterea justitiei ca domeniu de interes national si efectuarea demersurilor necesare – impreuna cu inalta Curte de Casatie si Justitie, Parchetul de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie si Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti – pentru asigurarea finantarii corespunzatoare a sistemului judiciar;

30) efectuarea demersurilor necesare pentru transferul bugetului instantelor de la Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti la inalta Curte de Casatie si Justitie;

31) efectuarea demersurilor necesare pentru revenirea integrala in bugetul justitiei a sumelor incasate din taxele judiciare de timbru;

32) formularea de propuneri catre Comisia parlamentara pentru revizuirea Constitutiei, in privinta autoritatii judecatoresti;

33) delimitarea clara (impreuna cu Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti) a competentelor Inspectie Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii si Directiei de Audit Public a Ministerului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti, in privinta controalelor efectuate la instantele de judecata;

34) promovarea unei propuneri legislative in sensul ca bugetul justitiei sa fie stabilit dupa aceleasi reguli procedurale ca si in cazul celorlalte puteri ale statului;

35) promovarea unei propuneri legislative care sa detalieze procedura de avizare de catre Consiliul Superior al Magistraturii a proiectelor de acte normative privind activitatea justitiei si sa prevada sanctiunea nesolicitarii avizului;

36) promovarea unei propuneri legislative care sa stabileasca intinderea eficientei juridice a avizelor conforme ale Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la bugetele instantelor si parchetelor si sa interzica rectificarea bugetelor justitiei fara avizul Consiliului Superior al Magistraturii;

37) sustinerea instituirii unui mecanism de dialog si colaborare intre puterile statului, precum si a adoptarii unui cod de bune practici in relatiile institutionale;

38) garantarea tuturor elementelor care configureaza statutul magistratului roman, in acord cu standardele general recunoscute ale Uniunii Europene;

39) promovarea unei propuneri de garantare, prin lege organica, a tuturor elementelor care configureaza statutul magistratului, pentru asigurarea stabilitatii si predictibilitatii in cariera profesionala;

40) promovarea identitatii de tratament juridic intre judecatori si procurori si formularea unei propuneri legislative de revizuire a statutului procurorilor;

41) solutionarea cu celeritate de catre Inspectia Judiciara a lucrarilor privind semnalarile din presa in legatura cu pretinsa conduita necorespunzatoare a unui magistrat, precum si a cererilor referitoare la apararea independentei, impartialitatii sau reputatiei profesionale.




Alte stiri din: Lumea justitiei Afisari - 62
Recomandarile Editorilor
Comentarii

 
Abonare newsletter
Mai cititi si ...
Intresting articles
auto moto
wierd stories
Science
vacante