Acasa   ·   Echipa ZiuaVeche.ro   ·   Contact   
Ziuaveche.ro pe Facebook  Ziuaveche.ro pe Twitter  RSS - Ziuaveche.ro  Abonare Newsletter - Ziuaveche.ro
Bolile românilor și criza din spitale | Cu ce riscuri se confruntă omenirea (raport oficial) | China a ajuns pe partea întunecată a Lunii (VIDEO) | Horoscop 2019. Bani, sănătate, dragoste, carieră | Incident între un avion militar rus şi unul american deasupra Mării Negre (video)

Totul despre protectia martorilor: casa, masa, bani, arme, restrictii

Scris de :     2010-02-24 14:25

Romania are martori protejati. Cam 60. Acum. Numarul creste sau scade in functie de ”oferta”, aparitia sau disparitia riscului, si de costuri, bineinteles. Sunt bine ascunsi, cu asigurari platite la zi si compensarea restrictiilor printr-un trai decent. Un venit sigur pana la gasirea unui loc de munca, aranjarea intalnirilor cu persoanele de care le e dor si schimbare de identitate si, eventual, arma, daca riscul e evaluat a fi foarte mare. Martorii protejati pe care-i avem sunt, undeva prin tara, sau pe-afara. Nimeni nu are voie sa spuna unde si cati au luat ”bilet” international in urma evaluarii tuturor riscurilor la care s-a expus in urma informatiilor oferite organelor judiciare. Doar cativa sunt in penitenciare.

 

Martorii protejati provin din dosare grele: siguranta nationala, coruptie, crima organizata. Pentru protectie, ei renunta de bunavoie la o parte din libertate. N-au voie sa se vada sau sa vorbeasca cu multe persoane, n-au voie sa ia legatura cu media, nu au voie sa se afiseze in locuri foarte populate sau la diferite evenimente. Protectia inseamna un borcan in care se afla jumatate miere, jumatate fiere.

Identitatea lucratorilor de la Oficiul National pentru Protectia Martorilor (ONPM) este secretizata. Pentru ca se poate ajunge, prin ei, la martorul protejat, iar acesta este un risc profesional care trebuie exclus din  start. Acesta a fost primul element punctat in debutul amplei discutii pe care ziuaveche.ro a avut-o cu directorul ONPM, al carui nume ne-a rugat sa-l punem…sub protectie.

Aflam, pentru inceput, ca, la ora actuala, cei aproximativ 60 de martori protejati, romani si straini, au fost inclusi in acest program dupa ce au oferit informatii si date pretioase in dosare din sfera sigurantei nationale, a crimei organizate sau coruptiei. Aici sau in tara ”solicitant”, de unde unii provin. Apartenenta la programul de protectia martorilor presupune o stare de pericol vizavi de informatiile furnizate organelor judiciare – starea de pericol poate incepe de la amenintari pana la actiuni indreptate impotriva sa sau a unei persoane din apropierea sa, pare a fi definitia prescurtata oferita noua de directorul Oficiului. Martorul se poate confunda cu denuntatorul. Si el poate intra in protocolul de protectie. Legea e foarte laxa, calitatea celui ce ofera astfel de informatii nu e ingradita de alta calitate: poate fi investigator sub acoperire, victima a traficului de persoane care poate solicita includerea in programul de protectie sau chiar invinuit intr-un dosar.

Protocolul, partea buna

Protocolul presupune incheierea unui contract intre Oficiu si martor, si ca in orice contract, sunt prevazute drepturile si obligatiile fiecareia dintre parti, situatiile in care acesta se desfiinteaza. Aflam de la ONPM ca institutia e ”total neutra fata de interesele anchetei”. In protectie se poate intra singur sau cu familia. Depinde de analiza riscului.

Investigatorii sub acoperire isi asuma riscuri foarte mari, prin natura profesiei. Daca el intra in programul de protectie, poate fi relocat. In teremenii Oficiului, asta inseamna schimbarea domiciliului, odata cu schimbarea identitatii persoanei.

 

Reporter:  Pierde investigatorul statutul, functia pe care o detine cand intra sub protectie? Sau i se asigura continuitate in profesie?

 

Raspuns: E o situatie delicate din punct de vedere al integrarii politistului. Nu am avut asemenea cazuri. Dar el ar  putea fi trimis ca detasat in strainatate pe anumite misiuni, daca in tara nu se poate asigura protectia. Cum se face intrarea in program? Iata pasii: O persoana detine anumite date cu privire la un grup infractional. Le ofera politistului sau procurorului, solicitand includerea in programul de protectie. Organele judiciare trimit la ONPM un referat care cuprinde un numar de elemente, cum ar fi infractiunea despre care se ofera date, temerile (razbunare posibila sau risc deja aparut). Acest referat e prezentat Oficiului, este analizat sub aspectul legalitatii. Consimtamantul viitorului martor protejat este obligatoriu. Pe parcursul derularii programului de protectie, daca riscul creste, se aplica noi masuri. Daca martorul solicita sa iasa de sub protectie pentru ca nu mai suporta rigorile impuse, nimeni nu-l opreste cu forta. Contractul, din acel momet devine nul. Daca se deconspira sau incalca anumite reguli, daca a indus in eroare anchetatorii, protectia poate fi retrasa.

Rep: Unde va lucra martorul caruia i s-a schimbat identitatea si domiciliul?

Cu locul de munca e mai complicat. Unitatea nu intervine sa-i gaseasca loc de munca, ci doar ofera consiliere in functie de piata muncii din zona respectiva. Nu se merge la maniera impunerii unui angajator de a-l angaja pe martor. Oficiul are un protocol de colaborare cu Ministerul Muncii. Noi identificam anumite locuri de munca unde el se poate prezenta, dar nu mergem sa spunem angajatorului ca el este martor protejat si ca trebuie sa-l angajeze, in detrimentul altor persoane mai competente. Noi doar ii prezentam oferta locului de munca

Rep: Si daca e reloc.at international?

Daca e relocat international, masurile de protectie se stabilesc de unitatea de protectie unde e relocat. Noi sau statul unde se doreste relocarea trebuie sa aiba posibilitatile financiare de a sustine masurile luate pentru martorul respectiv: in ce zona, cat de scumpa e zona, servicii, asigurari de sanatate, participare la cursuri profesionale. Se ofera anumite posibilitati de relocare internationala, in functie de posibilitatile financiare pe care le avem. Nu numai in Europa, ci si in alte state. Se analizeaza fiecare ca in parte. Cantareste foarte mult aceasta posibilitate financiara, dupa ce se face analiza de risc.

Rep: Exista martori protejati din Romania trimisi in afara tarii? Cati?

Dintre cei 50-60, cam 70 la suta au fost relocati pe teritoriul Romaniei. Cati? Nu pot sa va spun lucrul asta.

Rep: Sunt cazuri in care nu s-a putut sustine financiar protectia unei persoane?

La inceput, se face o evaluare, risc, cost, evaluarea psihologica, pentru a se vedea daca poate sa reziste in programul de protectie. Aici pot interveni o serie de aspecte: se poate stabili ca nu e apta sa fie inclusa in program. Daca nu avem posibilitati financiare sa sustinem programul pentru o anume persoana, le spunem anchetatorilor ”cautati-va alte probe sa va rezolvati dosarul”.

Rep: S-a intamplat?

Bineinteles ca s-a intamplat! Masura relocarii internationale se analizeaza asa: unde se poate face relocarea, in ce tara, cati membri ai familiei, cat presupune anual o persoana, 150.000-250.000… Domiciliul se stabileste astfel: se gaseste o casa, chiria se plateste din protocol, plus asigurari de sanatate, cursuri, un venit pana la gasirea unui loc de munca. Daca nu ai posibilitatea asta si pe teritoriul Romaniei nu poate fi pus sub protectie, se spune organelor de ancheta: Nu putem sa punem in aplicare masurile de protectie si asistenta.

Rep: Cat costa un martor trimis sub protectie in alta tara?

E functie de tara, de locatie. Cam zeci de mii de euro. Daca se poate pune in  aplicare dupa evaluarea cazului si se fac propuneri si pentru alte masuri de protectie si asistenta pe care noi le dispunem peste cele cerute de procuror, se incheie protocolul. Pentru unii se ia doar masura schimbarii domiciliului, protectia declaratiei, schimbarea indentitatii, schimbarea de infatisare etc.

Rep: Exista riscul ca el sa fie identificat dupa o vreme?

Nu-i chiar atat de simplu.

Rep: Romania nu e mare.

Dar nu e nici asa de mica. Persoana care e in programul de protectie are anumite restrictii. Asta nu inseamna ca nu e o persoana libera.

Partea amara a protocolului

Multe din restrictii vizeaza comportamentul martorului protejat. El trebuie sa nu iasa in evidenta, nu se duce la interviuri, nu spune ca e martor protejat, nu participa la jocuri, concursuri, nu contacteaza anumite persoane, chiar si din familie, are restrictii vizavi de telefoane date la anumite persoane, la utilizarea calculatorului etc. Sunt restrictii impuse si de program si de cat constientizeaza martorul starea de pericol in care se afla.

Rep: Daca se intalneste intamplator cu cineva care il cunoaste?

Daca se intalneste involuntar cu persoane restrictionate, are obligatia de a anunta. Noi facem o analiza si putem decide schimbarea locatiei.

Rep: Daca i se face dor de o ruda, ce faceti?

Se pot realiza intalniri periodice cu rude sau persoane de care martorului ii este dor sa le vada si atunci tot prin protocol, Oficiul aranjeaza intalnirile in tara sau in strainatate. Mai ales dupa anumite faze ale procesului, dupa ce depune marturia, cand s-a aflat intr-o stare majora de stres si simte nevoia sa vada pe cineva, sa discute si cu altcineva inafara psihologului nostru.

Rep: Daca martorul protejat este, la randul lui, in detentie, ce masuri luati?

Responsabilitatea pentru asigurarea protectiei unui martor aflat in penitenciar revine administratorului locului de detentie. Acelasi protocol este semnat intre el si institutia care se ocupa de protectia martorului.

Rep: Cat dureaza un program de protectie?

Protectia se ofera atata timp cat subzista starea de pericol, nu numai pe perioada procesului. Poate fi vorba de ani de zile.

(Directorul ONPM nu a vrut sa vorbeasca de cazuri de investigatori sub acoperire aflati sub protocolul protectiei martorilor. Nici macar daca exista vreun astfel de caz in Romania).

Schimbarea infatisarii

Rep: S-a recurs vreodata la schimbarea infatisarii vreunui martor protejat?

Nu s-a apelat, deocamdata, la chirurgia plastica.

Rep: Nici macar victimele traficului de persoane?

Aceste masuri vizeaza inainte de toate inlaturarea starii de pericol, nu infrumusetarea. Atata timp cat avem la indemana alte posibilitati de implementare a acestei masuri, ne rezumam la ce e necesar, cu costurile cele mai mici.

Rep: Cand se recurge la schimbarea infatisarii?

Spre exemplu, daca ar fi sa intre in programul de protectie o vedeta TV, daca nu-i modifici fizionomia, e foarte greu. Sau o persoana ca Gigi Becali. Daca ar fi sa ramana in tara, e clar ca ar avea nevoie si de o schimbare a fizionomiei.

(Dupa cum a explicat directorul ONPM, vedeta TV ajunsa martor protejat ar pune punct carierei sale. Pentru ca nu ar mai putea profesa. E vorba de restrictia de a mai intra in contact de orice natura cu media. Pe de alta parte, o persoana poate fi audiata cu vocea si figura distorsionate. Daca judecatorul vrea sa-l vada pe martor si apoi de la el se scurge informatia, sau de la procuror sau de la altcineva, asta este infractiune si se pedepseste cu inchisoare, de la 5 la 10 ani. Iar daca divulgarea duce la moartea martorului, poate sa ia si 25 de ani. Tehnicile si metodele prin care martorul e adus la parchet nu pot fi date publicitatii. E vorba de deghizare, sub diverse forme).

Rep: Inteleg ca exista un venit care este asigurat martorului protejat pentru o perioada…

E o masura justa. Daca persoana, inainte de a intra in programul de protectie a martorului a avut un serviciu din care castiga o anume suma de bani, o pierde.. Ca si functia. In compensatie, pana la gasirea unui loc de munca, e normal sa ii asiguri veniturile necesare traiului.

Rep: Cine stabileste cat?

Tot la ONPM.

Rep: Care e valoarea?

Nu va pot spune. Nu e o reglementare. Trebuie sa-i asiguram un trai decent, in principiu acelasi pe care l-a avut persoana inainte de a intra in programul de protectie.

Rep: Nu pot exista aranjamente? Nu se pot naste suspiciuni? Nici un sistem nu e perfect securizat de coruptie…

Tocmai pentru a stabili cheltuielile financiare care trebuie suportate, se face o evaluare financiara. Persoanei i se intocmeste un chestionar in care se completeaza tot: nivelul venitului, boli, cati catei are, procese pe rol, debite etc. Se verifica. Persoana de legatura stabilita sa intre in contact cu martorul nu are de unde sa stie lucrurile astea. Analiza se face de catre un alt serviciu, pe o anumita grila care priveste varsta, salariul, necesitati, medicamentatie, caini de intretinut, fumator-nefumator, care se bifeaza cu X-uri. La final, se face totalul. Se intreaba ”avem suma asta?”, da sau ba. Asta, inainte de a incheia protocolul de protectie.

Rep: Cum isi rezolva debitele daca intra in program si il relocati?

Si le poate reesalona. Prin discutii si negocieri cu banca. Le face Oficiul. E o munca fantastica. Te ocupi si de munca de consiliere, si de asistenta sociala, medicala si de asistenta psihologica, devii un fel de manager al situatiei persoanei respective.

Rep: Din ce se platesc asigurarile medicale?

Din protocol. Chiar daca e angajat sau nu, i se platesc asigurarile. Si toate persoanele care intra odata cu el in program, familia mai precis, sunt asigurate medical.

(Directorul OPRM a subiniat faptul ca asistenta medicala se realizeaza prin sistemul medical pe care Oficiul il stabileste. Martorul protejat este dus numai la anumiti medici, in functie de specialitate, nu se face nimic intamplator).

Unii n-au rezistat

Rep: Cati martori au incalcat protocolul si au iesit de sub protectie?

Au fost martori care au parasit programul de protectie. Fie si-au deconspirat calitatea de martor protejat, fie au refuzat aplicarea anumitor masuri de catre noi, fie au spus ”Domnule, e prea greu, nu rezist, vreau sa ies”. Noi nu suntem prestatori de servicii ai intereselor justitiei. Nu mergem noi sa cautam persoane care sa vrea sa intre in programul de protectie. Daca judecatorul, procurorul, politistul considera ca trebuie sa includa o persoana in programul de protectie, o face. Si daca mie imi solicita o suta pe an sau pe luna, pot lua 70 dupa analiza, sau pot sa iau doar unul.

Rep: De la inceputul anului, ati avut solicitari de la organele judiciare?

Peste 30

Rep.: Exista martori protejati relocati de alte tari pe teritoriul Romaniei?

Bineinteles ca am avut si avem. Ceea ce inseamna ca alte state au incredere in sistemul romanesc. Nu va pot spune numarul lor, nici tarile de origine. Noi preluam pentru ei anumite responsabilitati, asigurarea protectiei lor pe teritoriul Romaniei, asistenta pe anumite segmente, medicala, legislatie, consiliere psihologica. Se verifica si daca persoana respectiva ar prezenta pericol pentru siguranta noastra nationala daca ar fi relocate aici. Toate cheltuielile legate de cei relocati sunt suportate de statul solicitant.

Rep: Au existat cazuri de amenintare, de agresiune la adresa unui martor protejat?

Nu. In timpul desfasurarii programului, nu.

Rep:  Martorii protejati au voie sa detina arme ?

E prevazut in Legea 295. Da, pot fi dotati cu arme letale, de aparare. Daca indeplineste conditiile prevazute de lege.

Rep: Cine ridica arma? Martorul protejat sau persoana de legatura?

Nu va pot raspunde.

Buget si nevoia unei legi imbunatatite

Rep.: Ce buget aveti?

Cam 10 miliarde ROL. Bugetul este pus la dispozitia IGPR-ului.

Rep.: Ar fi fost mai bine sa existe un buget separat?

Da.

Rep.: Si daca nu va ajung acesti bani pe parcursul anului?

Solicitam marirea bugetului. Daca se aproba, bine, daca nu, spunem ca nu putem sa punem in aplicare, pentru ca nu avem sursa de finantare. Dar nu s-a intamplat asta. Am gasit intotdeauna intelegere.

Rep: Are nevoie de modificari actuala lege in materia protectiei martorilor?

Da. Legea trebuie imbunatatita. A fost elaborata in 2002, cand nu exista experienta in acest domeniu, si in practica s-au identificat anumite necesitati. Una dintre ele este aceea de a simplifica legislatia, pentru ca avem legea investigatorilor sub acoperire separate, victimele traficului de persoane, dotarea martorilor protejati cu arme de foc, care e prevazuta in legea armelor, adica ar fi bine sa se reuneasca totul intr-o singura lege. In referatul cu date pe care trebuie sa le puna la dispozitie procurorul e trecuta o evaluare psihologica, ori el nu e psiholog, si atunci se blocheaza si incearca sa aplice protectia martorilor pe Codul de procedura penala. Ori, asta e apanajul nostru, noi avem psihologi, noi ne ocupam. Legea trebuie actualizata. Din vara s-ar putea intampla lucrul acesta.

Oficiul National pentru Protectia Martorilor e camuflat la fel de bine ca Serviciul de Informatii Externe. Nu e o carte deschisa. E vorba de viata oamenilor pe care trebuie sa-i protejeze. E format doar din cadre din Ministerul de Interne. Declaratiile lor de avere nu sunt publice. Nici directorul nu are CV-ul pus pe site-ul politiei. Nu numai ca nu au nevoie de publicitate, dar se si feresc de ea ca dracul de tamaie.

N.R. Multumim pe aceasta cale Inspectoratului General al Politiei Romane, care a aprobat realizarea acestui material pentru ziuaveche.ro. Daca ajungeti vreodata la ONPM, aveti grija: curtea e pazita de un cuplu canin, format din Irinel si Mona. Irinel e feroce si nu suporta persoanele straine!




Alte stiri din: Investigatii Afisari - 195
Recomandarile Editorilor
Comentarii

Intresting articles
auto moto
wierd stories
Science
vacante