Acasa   ·   Echipa ZiuaVeche.ro   ·   Contact   
Ziuaveche.ro pe Facebook  Ziuaveche.ro pe Twitter  RSS - Ziuaveche.ro  Abonare Newsletter - Ziuaveche.ro
Ce decizii s-au luat la Adunarea generală a Fundației Colegiului Național de Apărare | Marea familie FRFK | 5 motive pentru care rujurile mate sunt cele mai indicate pentru plaja | Mediul de afaceri începe să se rarefieze. Tu cu cine faci business? | Bolile românilor și criza din spitale

Războiul Palatelor: Radiografia unui scandal fără final

Scris de :     2018-12-30 11:52

Înainte de preluarea preşedinţiei Consiliului UE ne aflăm în plin război politic, cu două ministere conduse de miniştri demisionari de o lună, cu un decret contestat, ce vizează şeful Statului Major, cu măsuri economice atacate şi critici din partea UE.

– Şeful Statului Major al Armatei- ultimul motiv de scandal între Palate. Klaus Iohannis a refuzat propunea ministrului Apărării, Gabriel Leş, pe motiv că nu respectă rigorile legii, iar preşedintele a decis prelungirea, cu un an, a mandatului generalului Nicolae Ciucă. Până la publicarea decretului în Monitorul Oficial, acuzaţiile au fost legate de faptul că PSD ar încerca blocarea acestuia, instituţia MO fiind în subordinea Camerei Deputaţilor. Decretul a fost publicat sâmbătă, dar este contestat de premierul Viorica Dăncilă şi ministrul Apărării, pe motiv că nu a fost emis în urma unei propuneri. Legea la care apelează ambele părţi este interpretabilă, spun constituţionaliştii, motiv pentru care problema va fi tranşată, cel mai probabil tot la Curtea Constituţională.

– Două ministere- Dezvoltare şi Transporturi- funcţionează cu miniştri demisionari de o lună. Premierul a anunţat, în urmă cu două zile, că preşedintele a informat-o că nu va accepta propunerile Lia Olguţa Vasilescu (la Ministerul Dezvoltării) şi Mihai Drăghici (la Transporturi). “Fără nicio explicaţie, dând dovadă că vrea blocarea activităţii Guvernului”, a spus Dăncilă. Miniştrii care ocupă cele două portofolii- Paul Stănescu (Min. Dezvoltării) şi Lucian Şova (Ministerul Transporturilor) sunt demisionari, iar o decizie a Curţii Constituţionale din 19 decembrie arată că şeful statului este obligat să emită de îndată decretele de constatare a vacantării celor două funcţii de ministru şi să răspundă motivat legat de numirile noilor miniştri.

– Procurorul general al României. Tudorel Toader, ministru al Justiţiei, a declanşat procedura de revocare a lui Augustin Lazăr din funcţia de procuror general, în data de 24 octombrie. Momentul anunţului nu a fost lipsit de controverse, după ce ministrul a vorbit despre o rezoluţie de clasare care se afla în dosarul de candidatură a lui Lazăr şi care îl viza pe şeful statului Klaus Iohannis, cel care trebuia să semneze decretul de numire. A rămas neclar de ce era acea rezoluţie în dosar, dar s-a lămurit faptul că procurorul Lazăr care a dat acea decizie nu era Augustin, ci Cristian Lazăr, un alt magistrat din Parchetul General. La o lună de la acel moment, Consiliul Superior al Magistraturii a dat aviz negativ cererii, iar preşedintele a transmis că o va citi, dar “această propunere de revocare mi s-a părut şi mi se pare o eroare”. Pe 27 decembrie, Tudorel Toader a spus că a trimis preşedintelui documentele pentru finalizarea procedurii de revocare a procurorului general, dar că Augustin Lazăr trage de timp prin contestaţii în instanţă pentru a ajunge la final de mandat- 19 aprilie 2019. Până la această dată, nu a fost anunţată vreo decizie de la Palatul Cotroceni.

– DNA- Pe data de 27 februarie, Tudorel Toader a declanşat procedura de revocare a Laurei Codruţa Kovesi. Aceasta a fost pusă în aplicare la jumătatea anului, în luna iunie, după ce în cauză s-a pronunţat şi Curtea Constituţională care l-a obligat pe şeful statului să emită decretul de revocare. Ulterior, propunerea lui Tudorel Toader, în persoana procurorului Adina Florea, a fost respinsă de preşedinte, pe motiv că nu sunt îndeplinite condiţiile de legalitate necesare. La final de an, pe 27 decembrie, Toader a transmis că noua propunere pentru şefia DNA este tot Adina Florea. De această dată, Toader a spus şi că va apela la CCR dacă preşedintele nu va aproba solicitările de numire.

-OUG pe măsurile fiscale şi “”taxa pe lăcomie”- Preşedintele Klaus Iohannis a atacat, la rândul său, măsurile economice anunţate, în ultimii doi ani, de guvernele PSD-ALDE. Ultima măsură contestată este ordonanţa ce vizează noi măsuri fiscale, în special pentru bănci şi companiile din energie, de la 1 ianuarie. “E lăcomia pesediştilor de a lua bani mai mulţi şi a-i gestiona cum consideră. Aceste lucruri vor da peste cap toată economia şi vor da peste cap bugetele tuturor românilor”, a spus Iohannis. Ordonanţa a fost publicată sâmbătă în Monitorul Oficial, deci îşi va produce efectele de la începutul anului.

SPP- Demnitarii din arcul guvernamental nu mai beneficiază, în mare parte, de paza Serviciului de Protecţie şi Pază, după ce au refuzat şi asta în condiţiile în care Lucian Pahonţu, şeful SPP, a fost catalogat, în repetate rânduri, de către Liviu Dragnea, ca fiind omul lui Iohannis şi cel care a încercat să destabilizeze PSD. „E demult băgat. E poştaşul de serviciu, este vestitorul de serviciu de la Cotroceni. A fost al lui Băsescu, acum e al lui Iohannis”, a spus Liviu Dragnea, într-un interviu. Recent, liderul PSD l-a acuzat pe Pahonţu că este cel care conduce statul paralel, iar preşedintele este “un instrument”.

– Rezoluţia privind statul de drept din România. Parlamentul European a adoptat, în 13 noiembrie, proiectul de rezoluţie prin care exprimă preocupare privind modificarea legislaţiei penale şi judiciare în România. Şi de această dată acuzaţiile nu s-au lăsat aşteptate.”Aceste două chestiuni (n.r.: Rezoluţia şi MCV) reprezintă, într-adevăr, două note foarte, foarte proaste pentru actuala guvernare Dragnea-Dăncilă. Această guvernare pe care o consider un accident al democraţiei româneşti”, a spus Iohannis, în timp ce partidele de guvernământ au acuzat că sunt aleşi români din Opoziţie care au votat rezoluţia împotriva României, fără a se gândi că fac rău ţării.

-Numirile de ambasadori- acuzaţii vin şi în ceea ce priveşte numirile ambasadorilor cum ar fi în Israel, Canada, Bruxelles. “Mai trimite o solicitare la Cotroceni. Domnule, mai ştii ceva? Niciuna. Niciun porumbel, nimic. Nici la Bruxelles nu avem ambasador. În Canada şi mai sunt. Sunt o grămadă de ţări în care nu avem ambasadori”, a afirmat Liviu Dragnea.

– preluarea preşedinţiei Consiliului UE. Eveniment important pentru România, momentul a fost la rândul său folosit în plan politic. Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, în luna noiembrie, că ţara nu este pregătită pentru acest eveniment. O declaraţie care a costat în plan extern, în condiţiile în care Finlanda s-a oferit să preia locul României. De la Bucureşti, premierul şi miniştrii s-au arătat pregătiţi pentru responsabilitatea ce le revine odată cu preşedinţia Consiliului UE. Ulterior, Klaus Iohannis a revenit asupra temei şi a spus, pentru presa din Austria, că, în ciudat luptelor interne, România va asigura rezonabil preşedinţia de la 1 ianuarie 2019.

-Scandal în ţară, critici de la Bruxelles. Cu doar trei zile înainte de preluarea preşedinţiei Consiliului UE, preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, a afirmat că are “dubii” privind capacitatea României de a deţine Preşedinţia semestrială. Juncker a spus că, deşi este “bine-pregătit din punct de vedere tehnic”, Bucureştiul nu a înţeles pe deplin ce presupune acest mandat şi a făcut referire la faptul că “este necesar un front unit pe plan intern pentru a promova unitatea Europei”. Imediat, europarlamentari şi miniştri PSD au afirmat că destinatarul mesajului e la Palatul Cotroceni, nu la Guvern şi că, indiferent ce a transmis premierul, preşedintele nu a vrut unitate. “Atingem noi culmi ale disfuncţionalităţii (…) Trăim într-un capriciu naţional”, spune Alexandru Petrescu, ministru al Comunicaţiilor.




Alte stiri din: Politica interna Afisari - 88
Recomandarile Editorilor
Comentarii

 
Abonare newsletter
Mai cititi si ...
Intresting articles
auto moto
wierd stories
Science
vacante