Acasa Cultura-ReligieCultura 31 august – Ziua Limbii Române. Vezi unde se sărbătoreşte

31 august – Ziua Limbii Române. Vezi unde se sărbătoreşte

scris de M.A.B.
942 Afisari

Institutul Cultural Român Mihai Eminescu, de la Chişinău, organizează o donaţie de carte pentru profesorii de limbă română şi de istorie la Căuşeni, pentru a marca Ziua Limbii Române în Republica Moldova.

Ziua Limbii Romane -31 august

31 august – Ziua Limbii Române. Vezi unde se sărbătoreşte

De asemenea, pentru locuitorii sectorului Botanica din Chişinău este o sărbătoare dublă. La intersecţia Bulevardului Dacia, colţ cu Bulevardul Cuza Vodă, va fi inaugurat bustul domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Lucrarea este o donaţie a Consiliului Judeţean Prahova. Potrivit pretorului sectorului Botanica, Vladimir Guriţenco, bustul deja a fost instalat, iar joi se făceau ultimele lucrări de amenajare. „ Locul este potrivit şi credem că şi bustul o să se privească bine”, a spus pretorul.

Bustul este realizat de sculptorul român Constantin Ionescu şi costă zece mii de euro. Are o înălţime de un metru, iar la bază – 43×52 centimetri. Este confecţionat la comanda Societăţii cultural-istorice „Mihai Viteazul” şi a Fundaţiei „Constantin Stere”.

Manifestările culturale din 31 august, dedicate Sărbătorii Naţionale „Limba Noastră cea Română”, vor începe la Chişinău la ora 9.00 şi se vor încheia la ora 24.00, anunţă Moldpres. La ora 9.00, la Academia de Ştiinţe a Moldovei va avea loc o şedinţă solemnă a Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare, dedicată acestei sărbători.

Cu începere de la ora 10.00, vor fi depuse flori la monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfînt din centrul capitalei, precum şi pe Aleea Clasicilor Literaturii Române. De la ora 10.15, în Grădina publică „Ştefan cel Mare şi Sfînt” vor avea loc discursuri, alocuţiuni, recitaluri de muzică şi poezie. Vor participa oaspeţi din România şi Ucraina, precum şi scriitori, profesori, studenţi.

„În Ţara lui Guguţă” este genericul unui spectacol, cu participarea scriitorului Spiridon Vangheli, care se va desfăşura cu începere de la ora 11.00, tot în Grădina publică „Ştefan cel Mare şi Sfînt”. Vor avea loc jocuri, concursuri, ateliere de creaţie. Cea de-a XXI-a ediţie a Salonului Internaţional de Carte va începe la ora 12.00, la Biblioteca Naţională. Casa Limbii Române „N. Stănescu” va găzdui, cu începere de la ora 14.00, un colocviu cu genericul „Limbă, cultură, istorie la Est de Prut”.

Un spectacol muzical, dedicat Sărbătorii Naţionale „Limba Noastră cea Română”, va avea loc în Piaţa Marii Adunări Naţionale, cu începere de la ora 17.00. Vor evolua Orchestra de muzică populară „Lăutarii”, soliştii Adriana Ochişanu, Ion Paladi, Lidia Bejenaru, Ioana Căpraru, Nicolae Furdui-Iancu. După aceasta, în scenă vor ieşi Orchestra municipală de muzică populară a fraţilor Advahov, precum şi cîntăreţii Zinaida Julea, Igor Cuciuc, Nina Crulicovschi, Anatol Mîrzenco, Lidia Botezatu şi Radu Dolgan, Anatol Dumitraş, Silvia Grigore, Ricu Vodă, Anastasia Lazariuc, Cristi Aldea-Teodorovici. Vor mai concerta formaţiile „Catharsis”, „Akord”, interpreţii Pasha Parfeni, Alex Calancea band, Tania Cerga, Natalia Barbu, Cătălin Josan, trupa „Vunk” din România etc. Spectacolul muzical va dura pînă la miezul nopţii.

Sărbătoare şi în Timoc

În ziua de 31 august, românii din afara graniţelor sărbătoresc Ziua Limbii Române, anunţă şi Patraiarhia Română. Având model evenimentele culturale organizate încă din 31 august 1989 de românii basarabeni, când a fost legiferată revenirea la scrierea în grafie latină, românii din Timoc vor organiza la Bor o sesiune de comunicări despre limba română şi identitatea naţională, precum şi un program cultural-artistic, informează Ziarul Lumina. La această sesiune de comunicări va participa şi protoiereul Boian Aleksandrovici, vicar al Timocului.

Evenimentul este organizat de Asociaţia pentru cultura românilor/vlahilor din Serbia ‘Ariadnae Filum’ cu sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni.

5 comentarii

camelia 31-08-2012 - 14:04

PERLE DE LA BAC

– “Poetul este trist pentru că iubita nu ştie ce vrea de la el”;

– “E important să ne folosim gândurile ca să scăpăm de ele”;

– “Ion o fi ţăran, dar este un ţăran educat”;

– “Moromete îşi caută alinarea în salcâmul bătrân din curte pe care nu vroia să-l taie”;

– “Ion se împarte în două glasuri, al pământului şi al dragostei”;

– “Ca orice sărac care se îmbogăţeşte ţăranul de Ion nu ştie ce să facă cu această avere care cade pe capul său, care este pământul”;

– “Viaţa familiei sale (n.r. a lui Moromete) este grea, cum este a tuturor celor afectaţi de criza economic mondială şi bătrânul simte acest lucru”;

– “Ion este un ţăran care dă titlul romanului şi ca orice erou îşi găseşte sfârşitul omorât”;

– “Tânărul ar vrea să o ia şi pe Floricica şi pământul, dar în viaţă nu le poţi avea pe toate. Aşa că rămâne cu Ana şi este omorât de bărbatul său”;

– Un alt candidat a considerat că “Moara cu noroc” este roman;

– “Moromete era un bărbat ca vârstă nici prea tânăr, nici prea bătrân”;

– “Romanul Ion este scris de George Călinescu sau George Bacovia”;

– “Tatăl Anei l-a bătut pe Ion şi l-a bătut şi l-a bătut, până n-a mai putut”.

Istorie:

– “După opinia mea, constituţia lui Carol era adevărată pentru că prevede dreptul la conştiinţă şi dreptul la asociere”;

– “Carol a fost un rege bun, dare care îi plăcea să-şi înşele nevasta cu alte femei”;

– “Constituţia lui Carol încălca drepturile omului şi cerinţele UE”;

– “Constituţia lui carol ar fi fost bună şi astăzi dacă acesta nu era dependent de băuturi alcoolice”.

vladd 31-08-2012 - 21:06

Intrati si voi pe internet si vedeti stiri din Republica Moldova la : vocea basarabiei, ziarul timpul, ziarul de garda, moldova suverana, jurnal tv, publika tv, unimedia, news.yam, union, inprofunzime.

Victor 01-09-2012 - 11:16

http://www.youtube.com/watch?v=5RVAo5UfagI&feature=related
http://www.youtube.com/watch?v=hBi6UP7SV4I&feature=related
http://www.youtube.com/watch?v=E_Fd6QGTZiU&feature=related

Mult e dulce și frumoasă
Limba ce-o vorbim,
Altă limbă-armonioasă
Ca ea nu găsim.

Saltă inima-n plăcere
Când o ascultăm,
Și pe buze-aduce miere
Când o cuvântăm.

Românașul o iubește
Ca sufletul său,
Vorbiți, scrieți românește,
Pentru Dumnezeu.

Frați ce-n dulcea Românie
Nașteți și muriți
Și-n lumina ei cea vie
Dulce vietuiți!

De ce limba românească
Să n-o cultivăm?
Au voiți ca să roșească
Țărna ce călcăm?

Limba, țara, vorbe sfinte
La strămoși erau;
Vorbiți, scrieți românește,
Pentru Dumnezeu!

Românä

Limba noastra-i o comoara
In adîncuri înfundata
Un sirag de piatra rapa
Pe mosie revarsata.
Limba noastra-i foc ce arde
Intr-un neam, ce fara veste
S-a trezit din somn de moarte
Ca viteazul din poveste.
Limba noastra-i numai cîntec,
Doina dorurilor noastre,
Roi de fulgere, ce spintec
Nouri negri, zari albastre.

Limba noastra-i graiul pîinii,
Cînd de vînt se misca vara;
In rostirea ei batrînii
Cu sudori sfintit-au ïara.
Limba noastra-i frunza verde,
Zbuciumul din codrii vesnici,
Nistrul lin, ce-n valuri pierde
Ai luceferilor sfesnici.
Nu veti plînge-atunci amarnic,
Ca vi-i limba prea saraca,
Si-ti vedea, cît îi de darnic
Graiul tarii noastre draga.

Limba noastra-i vechi izvoade.
Povestiri din alte vremuri;
Si citindu-le ‘nsirate, –
Te-nfiori adînc si tremuri.
Limba noastra îi aleasa
Sa ridice slava-n ceruri,
Sa ne spiue-n hram si-acasa
Vesnicele adevaruri.
Limba noastra-i limba sfînta,
Limba vechilor cazanii,
Care o plîng si care o cînta
Pe la vatra lor taranii.

Inviati-va dar graiul,
Ruginit de multa vreme,
Stergeti slinul, mucegaiul
Al uitarii ‘n care geme.
Strîngeti piatra lucitoare
Ce din soare se aprinde –
Si-ti avea în revarsare
Un potop nou de cuvinte.
Rasari-va o comoara
In adîncuri înfundata,
Un sirag de piatra rara
Pe mosie revarsata.
English

A treasure is our tongue that surges
From deep shadows of the past,
Chain of precious stones that scattered
All over our ancient land.
A burning flame is our tongu
Amidst a people wakin
From a deathly sleep, no warning
Like the brave man of the stories
Our tongue is made of song
From our soul’s deepest desires
Flash of lighting striking swiftl
Through dark clouds and blue horizons.

Our tongue is the tongue of brea
When the winds blow through the summer
Uttered by our forefathers wh
Blessed the country through their labour
Our tongue is the greenest lea
Of the everlasting forests
Gentle river Nistru’s ripple
Hiding starlight bright and shining
Utter no more bitter cries no
That your language is too poor
And you will see with what abundanc
Flow the words of our precious country
Our tongue is full of legends
Stories from the days of old
Reading one and then anothe
Makes one shudder, tremble and moan
Our tongue is singled ou
To lift praises up to heaven
Uttering with constant fervou
Truths that never cease to beckon
Our tongue is more than holy,
Words of homilies of old
Wept and sung perpetually
In the homesteads of our folks.

Resurrect now this our language,
Rusted through the years that have passed,
Wipe off filth and mould that gathered
When forgotten through our land.
Gather now the sparkling stone,
Catching bright light from the sun.
You will see the endless flooding
Of new words that overflow.
A treasure will spring up swiftly
From deep shadows of the past,
Chain of precious stones that scattered
All over our ancient land

Comments are closed.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult