Acasa   ·   Echipa ZiuaVeche.ro   ·   Contact   
Ziuaveche.ro pe Facebook  Ziuaveche.ro pe Twitter  RSS - Ziuaveche.ro  Abonare Newsletter - Ziuaveche.ro
Raport oficial: Încălzirea globală va devasta omenirea până în 2050 | Ce decizii s-au luat la Adunarea generală a Fundației Colegiului Național de Apărare | Marea familie FRFK | 5 motive pentru care rujurile mate sunt cele mai indicate pentru plaja | Mediul de afaceri începe să se rarefieze. Tu cu cine faci business?

Războiul bate la uşă. Rusia încearcă să obțină controlul asupra gurilor Dunării

Scris de :     2015-03-05 13:12

Rusia încearcă să obțină control asupra gurilor Dunării pentru a slăbi economic statele sud-est europene, a avertizat comandantul trupelor SUA în Europa, generalul Frederick Hodges.

vladimir putinGeneralul Hodges a propus poziționarea tancurilor americane în România, Polonia, Lituania, Estonia, Letonia și Bulgaria pentru a descuraja Rusia, potrivit The Telegraph.

De asemenea, Hodges a avertizat că intenția președintelui rus Vladimir Putin este de a distruge Alianța Nord Atlantică prin testarea unui stat membru prin metoda războiul hibrid din Ucraina.
Putin ar putea încerca să destabilizeze un stat membru NATO, iar în lipsa unei agresiuni evidente, articolul 5 din Tratatul Alianței Atlanticului de Nord, care prevede că o agresiune împotriva unui membru înseamnă agresiune împotriva tuturor membrilor alianței, ar deveni inutil astfel.
Îngrijorările privind posibilitatea ca Rusia să transforme Republica Moldova în următorul punct fierbinte în războiul său de expansiune neoimperială s-au amplificat recent, generând reacții la vârf din partea NATO și a cancelarului german Angela Merkel.
În acest mediu politic european ambiguu, soarta Republicii Moldova este mai incertă ca oricând, iar fragilitatea ei stârnește îngrijorare. Cel mai serios avertisment a fost lansat săptămâna trecută de comandantul suprem al forțelor aliate în Europa (SACEUR), Philip Breedlove, care a afirmat în cadrul unei audieri în Congres că Rusia are privirile ațintite asupra Moldovei, unde trupele rusești din Transnistria au drept scop împiedicarea acestei țări să se orienteze spre Occident. Breeedlove a menționat drept regulă pentru identificarea posibilelor ținte ale Moscovei statele unde se concentrează propaganda rusească: „Ceea ce trebuie supravegheat sunt locurile unde o campanie puternică mediatică este în curs de a fi pusă în practică”. Or, dacă ofensiva propagandistică este semnalul privind declanșarea unor posibile operațiuni hibride, atunci Moldova este într-adevăr în pericol pentru că mass-media proruse au monopolul în Transnistria, au o prezență masivă la Chișinău și, în ultima vreme, se concentrează tot mai mult asupra regiunii autonome găgăuze, unde urmează să aibă loc alegeri pentru funcția de guvernator (bașcan).
Faptul că starea Moldovei este critică a fost confirmat indirect și de cancelarul Angela Merkel. În conferința de presă susținută împreună cu președintele Klaus Iohannis săptămâna trecută, Merkel a fost întrebată dacă scenariul din Ucraina se va repeta în Moldova. Cancelarul și-a exprimat speranța că acest lucru nu se va întâmpla, dar mesajul central, care nu a scăpat observatorilor, a fost că Germania nu exclude o agresiune rusă împotriva Moldovei. Deci, cât de mare este amenințarea la adresa Republicii Moldova? Cel mai onest răspuns este „cât de mare dorește Vladimir Putin să fie”.
Întrebarea pe care și-o pune toată lumea este care va fi următoarea etapă a războiului din Ucraina. După ce acordul Minsk 2 a căzut practic, din momentul ocupării nodului feroviar Debalțeve, nimeni nu se îndoiește că în primăvara aceasta va urma o nouă escaladare a conflictului și toate temerile se îndreaptă în mod legitim către portul strategic Mariupol de la Marea Azov, care i-ar permite să facă legătura terestră cu Crimeea. Potrivit comandantului forțelor americane din Europa, Ben Hodges, în acest moment există 12.000 de militari ruși care operează în estul Ucrainei și alți 29.000 desfășurați în Crimeea, la care se adaugă 50.000 staționați în apropierea graniței în caz că armata ucraineană realizează un miracol și reușește o contraofensivă. Există șanse mari ca această forță să fie utilizată pentru consolidarea poziției ruse în estul Ucrainei și ocuparea coridorului către Crimeea, dar unii se tem că liderul rus nu se va opri aici și va ocupa întreaga coastă ucraineană până la Odessa și va ajunge la gurile Dunării și la granița cu România, așa cum afirma fostul președinte Traian Băsescu.

În acest din urmă caz, se vorbește tot mai des despre activarea unei a treia republici populare, Republica Basarabia sau Republica Populară Bugeac, constituită în Basarabia istorică și conținând, pe lângă actualul teritoriu ucrainean și părți din Republica Moldova din autonomia găgăuză. Ce-i drept, zvonurile despre o posibilă republică basarabeană au ajuns până la urechile celor de la The Economist care scriau la începutul anului despre agitația pro-rusă din Bugeac și au fost reluate recent de o agenție ucraineană obscură. Pe de altă parte, rușii au investit mult în propaganda separatistă găgăuză, care agită apele cu cele două referendumuri privind independența, și este limpede că spectrul activării unei mișcări separatiste în sudul Moldovei există. Întrebarea este și dacă acesta va fi activat sau nu. Or, evoluțiile recente de la Chișinău arată că Moldova nu are de gând să iasă curând din sfera de influență a Moscovei, care pare mulțumită cu noul guvern Chiril Gaburici, susținut de comuniști. O indicație în acest sens o reprezintă și decizia Moscovei de a ridica embargoul la importul de mere din Republica Moldova, semn că, mai degrabă, relațiile Moldovei cu Moscova se îndreaptă către „normalizare”.




Alte stiri din: Dezbateri Afisari - 2,573
Recomandarile Editorilor
Comentarii

Intresting articles
auto moto
wierd stories
Science
vacante