Acasa   ·   Echipa ZiuaVeche.ro   ·   Contact   
Ziuaveche.ro pe Facebook  Ziuaveche.ro pe Twitter  RSS - Ziuaveche.ro  Abonare Newsletter - Ziuaveche.ro
LEACURI DIN NATURĂ: Volbura | Cine va organiza Jocurile Olimpice din 2024 şi 2028 | Cât alcool au băut românii în 2016 | Tabelul onorariilor minime ale avocaţilor | Cum arată Nicole Kidman la 50 de ani (foto)

Mitul “Sfintei Coroane” si extremismul maghiar

Scris de :     2010-05-15 07:57

Doctrina Sfintei Coroane Maghiare – o inventie din secolul al XIX lea – revine în actualitatea politica de la Budapesta o data cu intrarea extremistilor de la Jobbik în parlamentul ungar în urma alegerilor din aprilie. Avand 47 de parlamentari, liderul Jobbik Gabor Vona a propus modificarea Constitutiei în baza doctrinei Sfintei Coroane. Pe langa aducerea în secolul XXI a unei pseudo-teorii din secolul al XIX lea, Gabor Vona a mai cerut si înfiintarea unei zi nationale de comemorare a Tratatului de la Trianon, legalizarea organizatiei Garda Maghiara si masuri de prevenire a infractionalitatii tiganesti. Doctrina Sfintei Coroane introdusa în Constitutia Ungariei nu spune nimic daca nu stim ce înseamna aceasta doctrina. Nu in ultimul rand trebuie amintit ca parlamentarii extremisti ai Jobbik au depus juramantul la preluarea mandatului pe Sfanta Coroana (vezi aici).

Sfanta Coroana maghiara, atribuita în mod eronat primului rege al Ungariei, canonizat ca Sfantul Stefan în anul 1083, a fost folosita de-a lungul istoriei ca un puternic instrument politic si de manipulare. În anul 2003, istoricul maghiar Laszlo Peter, profesor de istorie a Ungariei în cadrul University College din Londra, a publicat un studiu intitulat “Sfanta Coroana a Ungariei – Vizibil si Invizibil”, în care face o analiza detaliata a evolutiei simbolurilor atasate acesteia de-a lungul timpului, în functie de conjunctura politica. Subliniind faptul ca, coroana, poate cea mai importanta relicva a Ungariei, nu a fost analizata suficient de mult pentru a pune capat speculatiilor referitoare la originea si doctrina sa, Peter afirma ca, pornind de la o cercetare pur istorica, a ajuns la o serie de concluzii extrem de interesante, care nu pot fi separate de factorul politic.

Coroana – mai importanta ca regele

Paradoxal, cu toate ca Sfanta Coroana e considerata cel mai important simbol al Ungariei, asa cum arata si autorul în studiul sau, literatura de specialitate a ajuns la un consens în privinta a doua chestiuni: în primul rand, coroana care în prezent este pastrata în cladirea Parlamentului de la Budapesta, nu a apartinut niciodata Sfantului Stefan, iar în al doilea rand, ea a fost realizata din mai multe elemente provenite din regiuni diferite, asamblate ulterior (aceasta este formata din trei elemente: coroana greaca, coroana latina si crucea). Desi multi cercetatori sustin ca ea fost realizata chiar în anul 1000, momentul încoronarii regelui Stefan, se pare ca aceasta a primit forma actuala în jurul anului 1270. Mai mult, în anul 1292, Andrei al III-lea “Venetianul”(1290 – 1301), ultimul rege al dinastiei arpadiene, a fost primul care a sustinut ca poarta chiar coroana Sfantului Stefan. Practic, pana atunci nu se pomeneste nimic despre existenta unei coroane, desi în cele trei secole, la conducerea Ungarie s-au succedat mai multe generatii. Studiul din 2003 concluzioneaza ca, daca în momentul încoronarii, Stefan I al Ungariei a primit într-adevar o coroana din partea Papei, asa cum spun unele cronici (existand posibilitatea ca binecuvantarea Papei sa fi fost doar una simbolica ), în mod sigur aceasta nu este cea din pastrata în prezent în Parlamentul ungar. Istoricul demonstreaza astfel ca acest adevarat cult al coroanei se bazeaza pe argumente istorice care spun cu totul altceva.

Primele mistificari

O alta chestiune interesenata este faptul ca Stefan I al Ungariei, conducatorul care a reusit sa organizeze aceast popor nomad si sa-l crestineze, a fost “venerat” de-a lungul timpului ca fiind primul reformator, desi primele coduri legislative care îi porta numele au aparut la mai multi ani dupa moartea sa. În anul 1083, Stefan I a fost canonizat, cu acordul Papei, de acest lucru profitand urmasii sai, care în secolul XIII au intorodus ideea de “sancti progenitores nostri”. Combinand mai multe elemente crestine si pagane, acestia i-au atribuit dinastiei arpadiene o serie de atribute divine. Ei doreau sa înradacineze credinta conform careia, daca Sfantul Stefan a fost binecuvantat de Papa, dovada fiind coroana, el devine trimisul lui Dumnezeu pe pamant. Transferul coroanei însemna practic transferul acestui atribut catre fiecare urmas. Regii erau încoronati în Biserica, deoarece aceasta ceremonie era echivalentul binecuvantarii Papei. Regii dinastiei arpadiene au înteles faptul ca falsa Sfanta Coroana era garantul puterii si au folosit-o ca atare. Astfel se explica si de ce Ungaria este un caz particular în aceasta privinta: cu toatre ca aceasta traditie a aparut mai tarziu aici, ea a rezistat mai mult decat în orice stat din Europa. Mitul a prins radacini si a dus la o adevarata competitie pentru posesia ei, deoarece noul rege era recunoscut doar daca era încoronat cu aceasta coroana. În anul 1301, Carol Robert de Anjou, a devenit regele Ungariei sub numele de Carol I, dar a primit binecuvantarea doar în 1309. Cu toate acestea, el nu a putut prelua tronul decat în anul 1310, moment în care a intrat în posesia coroanei. În 1458, Matei Corvin devine rege al Ungariei, dar nu este încoronat decat în 1464, dupa ce îi plateste împaratului Frederic al III-lea o mare suma de bani si rascumpara coroana. Potrivit cronicarilor vremii, în anul 1309 Cardinalul Gentilis de Montefiori, delegatul Papei, ar fi afirmat ca a constatat cu uimire ca pentru maghiari, coroana e mai importanta ca regele. Citandu-l pe unul din viceregii lui Matei Corvin, Mihaly Guti Orszagh, istoricul curtii scria în 1495 ca, “atata timp cat are Sfanta Coroana, chiar si un bou trebuie tratat cu respect si considerat rege sfant”.

Cultul unui obiect

Odata cu venirea la conducera Ungariei a dinastiei de Habsburg, coroana a primit noi seminificatii. Pastrand întregul ceremonial de încoronare, pentru a nu-i stirbi “atributele sfinte”, habsburgii au transformat coroana într-un simbol al dominatiei lor si o garantiei împotriva încoronarii unor regi straini. Un alt exemplu relevant referitor la acest cult al coroanei este relatarea lui Joszef Keresztesi, un pastor protestant, care descria disperarea maghiarilor din anul 1784, cand împaratul Iosif al II-lea a hotarat sa mute Sfanta Corona la Viena. Avand în vedere ca momentul a coincis cu aparitia unei crize econiomice, populatia era convisa ca din cauza acestui gest nesabuit al împaratului, Dumnezeu i-a pedepsit. În anul 1790, Iosif al II-lea a fost nevoit sa repatrieze coroana, aceasta fiind pastrata în Castelul Buda. Revenirea coroanei în tara a fost sarbatorita cu mare fast (i-au fost închinate poeme si cantece), iar oamenii vorbeau despre ea ca despre o persoana. Cultul coroanei devenise atat de puternic în Ungaria încat nu mai era nevoie, asa cum se întamplase în alte zone, de inventarea unor teorii potrivit carora “regele nu moare niciodata”, sau ca acesta are doua trupuri, “unul fizic si unul politic”. La începutul secolului XIX, Sfanta Coroana a continuat sa fie principalul simbol al puterii, lupta pentru conducere fiind în continuare o cursa pentru posesia ei. În anul 1849, coroana a parasit Castelul Buda, fiind dusa în localitatea Debrecen, pentru a scapa de trupele conduse de Alfred I, Printul de Windisch – Gratz. În luna august, dupa ce Ungaria a pierdut razboiul de independenta, coroana a fost îngropata în afara granitelor, autoritatile austriece avand nevoie de patru ani ca sa o gaseasca. Cu aceasta coroana au mai fost încoronati Franz Josef (în anul 1867) si ultimul rege al Ungariei, Carol al IV-lea (1916). Un alt episod care a contribuit la consolidarea importantei acestui simbol a fost ceremonia de încoronare a ultimului rege maghiar, în timpul careia coroana ar fi alunecat de pe capul lui Carol al IV-lea, incidenta care a fost perceput de toata lumea ca un semn rau (dupa doi ani regatul si imperiul au fost dizolvate). În 1944, Miklos Horthy, guvernatorul Ungariei, a îngropat corana înca odata, Ferenc Szalasi, premier si lider al Partidului Crucilor cu Sageti fiind cel care a dezgropat-o. Pentru a o proteja de trupele Armatei Rosii, corana a fost mutata înca odata în Germania. De aici corana a plecat catre Statele Unite, fiind pastrata la Fort Knox pana în anul 1987, cand autoritatile americane au returnat-o Ungariei. 

Coroana invizibila si Transilvania

Autorul studiului citat considera ca, o analiza corecta a doctrinei Sfintei Coroane, ar trebui sa contina si o referire la cea ce el numeste “coroana invizibila”, adica o detaliere a atributelor pe care le-a primit coroana de-a lungul timpului, în functie de contexul istoric si politic. Poate una din cele mai importante perioade ale evolutiei doctrinei Sfintei Coroane a fost cea cuprinsa între anii 1790 – 1930. Daca pana atunci coroana nu era asociata cu ideea de teritoriu (stat), începand cu anul 1790, acesta a prins contur. Juristiimaghiari  din secolul XIX sunt cei care au pus bazele doctrinei, initiind o dezbatere cu privire la rolul, originea semnificatia si legitimitatea coroanei. Tot ei au fost cei care au identificat coroana ca “sursa a identitatii nationale”. Desi acestia nu au ajuns la un consens în toate privintele, potrivit istoricului maghiar, în 1790 nobilii maghiari au preluat o parte din ideile juristilor si au lansat pentru prima data teoria ca Transilvania este parte a Ungariei, “ca teritoriu al Sfintei Coroane”. Dupa 1830, acestia au mers mai departe, sustinand ideea ca toate “teritoriile Sfintei Coroane” ar trebui unite într-un singur sistem guvernamentral, punand astfel bazele formarii statului ungar. În aceasta perioada, istoria a suferit si ea o serie de modificari pentru a putea sustine acest argument; practic, imaginea coroanei din perioada medievala a fost transformata într-un argument în favoarea unificarii teritoriale. Desi legea din aprilie 1848, prin care se dorea unificare Ungariei prin anexarea Croatiei si Transilvaniei, s-a dovedit a fi un esec, obiectivul nu a fost abandonat, în 1867 reusindu-se unificarea “teritoriilor Sfintei Coroane”, asa cum le numea Ferencz Deak (ministrul Justitiei în guvernul lui Lajos Batthyany). Chiar si Franz Josep si-a atribuit titlul de “succesor de drept al tronului si coroanei Ungariei si a teritoriilor asociate acesteia”, el ramanand valabil pana la sfarsitul monarhiei. În aceasta perioada, rolul coroanei a oscilat practic între ideea de garant al puterii si garant al integritatii teritoriale. Mai mult, toate polemicile privind simbolistica acesteia au mers pe doua idei principale, adesea confuze: pe de-o parte coroana era elementul defenitoriu pentru istoria si evolutia maghiarilor, avand în vedere ca aceasta provenea din perioada arpadiana; pe de alta parte, ea era simbolul “Ungariei Mari”, teritoriu pe care Ungaria l-a ocupat în perioada imperiului, de care ea a dorit sa se desprinda. Înainte de dizolvarea Imperului Austro – Ungar, în octombrie 1918, politicienii maghiari au mers însa pe ideea ca, în cazul desprinderii Ungariei de Austria, “teritoriile Sfintei Coroane trebuie sa ramana unite deoarece ele reprezinta o singura entitate”.

Regatul fara rege si amiralul fara nave

În perioada interbelica, Tratatul de la Trianon a reprezentat principala tinta a guvernelor maghiare în cadrul politicii revizioniste. Paradoxal, dupa caderea imperiului, doctrina Sfintei Coroane a început sa castige un loc din ce în ce mai însemnat în constiiinta nationala, în 1920 aceasta devenind ideologia oficiala a regimului, fiind principala justificare pentru pretentiile teritoriale care au un puternic ecou pana în prezent. În anul 1920, moment în care Parlamentul îl alege pe Miklos Horthy ca regent al Ungariei, acesta afirma ca potrivit doctrinei Sfintei Coroane, Ungaria ramane regat, dar principala sursa a puterii nu este regele, ci coroana în sine. În martie 1943, regentul Horthy a instituit chiar si decoratia Ordinul Sfintei Coroane, care era acordata cetatenilor straini pentru serviciile aduse statului ungar, atat pe timp de pace, cat si pe timp de razboi.Ordinul Sfintei Coroane avea opt grade, dar a disparut dupa doar doi ani. Dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, odata cu venirea comunistilor la putere, doctrina coroanei a fost abandonata. Cu toate ca acesta a fost extrem de importanta de-a lungul secolelor, comunistii nu au putut trece cu vederea faptul ca ea era în stransa legatura cu institutiile monarhiei.

Revitalizarea doctrinei extremiste

În 1989, dupa caderea comunismului, doctrina Sfintei Coroane a renascut precum pasarea Phoenix, potrivit autorului revitalizarea acesteia fiind valabila atat în cazul “coroanei vizibile, cat si a celei invizibile”. Asa cum era de asteptat, acest lucru a strarnit multe polemici aprinse în mediul academic si politic. Începand cu anul 1994, dupa ce socialistii si liberal – democratii au preluat puterea, o serie de politicieni de dreapta au cerut ca Sfanta Coroana sa fie mutata de la Muzeul National în cladirea Parlamentului, solicitand si ca doctrina Sfintei Coroane sa fie inclusa în Constitutie. Demersul acestora nu a avut succes, dar coroana a revenit în centrul atentiei începand cu anul 1998, cand Viktor Orban (liderul Fidesz – partid de centru – dreapta) a devenit premier. Dupa dezbateri aprinse, în 2000, guvernul a adoptat “Legea Milieniului”, dedicata Sfintei Coroane si împlinirii a 1000 de ani de la înfiintarea regatului maghiar.

Ideologie oficiala

Desi initial legea continea un preabul dedicat Sfintei Coroane, acesta a fost sters din varianta finala datorita opozitiei unor membrii ai Parlamentulului si ai Academiei de Stiinte de la Budapesta. Totusi, guvernul l-a desemnat pe Istvan Nemeskurty, istoric si sustinator al traditiei Sfintei Coroane, responsabil cu organizarea acestei ample sarbatori, iar coroana a fost mutata în cladirea Parlamentului. În discursul rostit cu aceasta ocazie, presedintele maghiar a afirmat ca timp de secole coroana a reprezentat puterea suprema, împartita între rege si natiune, ca “membra a coroanei” (potrivit autorului cercetarii, acesta este estenta doctrinei Sfintei Coroane, paragraf sters din textul “Legii Mileniului”, dar reafirmata de presedinte). La randul sau, cu acest prilej, premierul Viktor Orban a declarat ca liderul Bisericii i-a trimis aceasta coroana regelui Stefan I ca binecuvantare, el fiind întemeietorul natiunii si al patriei. El a mai afirmat ca prin lupte, eforturi si sacrificii, aceasta tara a devenit parte a Europei crestine, coroana fiind cea care i-a permis Ungariei sa intre în Europa. Astfel, simbolurile atribuite Sfintei Coroane sunt înca odata “prelucrate”, aceasta fiind asociata cu doua din principalele teme ale discursului politic: independenta si integrarea în Europa.

Sfanta Coroana – simbol al extremismului

Pentru doua din cele mai cunoscute organizatii extremiste din Ungaria, Garda Maghiara (GM) (sustinuta de partidul de extrema – dreapta Jobbik) si Miscarea Tinerilor din cele 64 de Comitate (HVIM), Sfanta Coroana reprezinta unul din cele mai importante simboluri. De remaract este si faptul ca organizatiile de acest tip castiga din ce în ce mai mult teren si în Romania. Revenind însa la importanta pe care acestea o atribuie coranei, fiecare membru al GM sau al HVIM depune un juramant de credinta fata de Sfanta Coroana. De exemplu, GM sustine ca Sfanta Coroana, primita de Stefan I al Ungariei de la Papa, este principala sursa a identitatii nationale a acestei natiuni, apropiindu-se astfel de simbolistica secolului XIX. Din punctul lor de vedere, coroana este una Sfanta, deoarece, ea este garantul reveniririi regelui (trimis de Dumnezeu) si al unificarii întregii natiuni, fapt demonstrat chiar de elementele prezente pe ea. Mai mult, GM considera ca ea nu vine din trecut, ci din viitor, fiind practic o profetie ce urmeaza sa se împlineasca, pentru aceasta “natiune unica, aleasa de Dumnezeu”. HVIM aminteste doar de faptul ca pentru a deveni membru trebuie sa depui un juramant de credinta fata de Sfanta Corona, fara a oferi mai multe detalii. Totusi, pentru a-si promova ideile, organizatia a înfiintat un post de radio intitulat “Radio Sfanta Coroana”, care mediatizeaza actiunile acesteia si sustine o serie de formatii cum ar fi Karpatia, conoscuta pentru mesajele sale revizioniste. Potrivit site-lui partidului Jobbik, unul din principalele obiective ale acestuia este reintroducerea sarbatorii Sfintei Coroane în calendarul sarbatorilor nationale ale Ungariei, pe data de 20 august, cand este comemorat Sfantul Stefan, întemeietorul statului. La scurt timp dupa ce truibunalul de la Budapesta a interzis Asociatia Culturala GM, Vona Gabor, liderul partidului Jobbik afirma ca organizatia va continua sa existe, deoarece Garda “slujeste natiunea si Sfanta Coroana a Ungariei”. Coroana devine înca odata instrument politic, extrema – dreapta maghiara exploatand acest subiect în discursul politic, pentru a-i putea combate pe cei care afirma ca Sfanta Coroana a fost cea care a transformat Ungaria într-un stat european (în special Fidesz, partid care în prezent se afla la guvernare). Adugand doar o serie de argumente istorice, care pot fi combatute usor, extremistii maghiari sustin ca Sfanta Coroana este practic simbolul central al istorie maghiare, sub care trebuie sa se realizeze unirea acestora si a teritoriilor care apartin “de drept” Ungariei.

 

Articol aparut in editia print ziuaveche.ro




Alte stiri din: Dosare Ultrasecrete Afisari - 310
Recomandarile Editorilor
Comentarii

decebal tower
birouri zona decebal
apartamente zona decebal
apartamente lux unirii
apartamente de lux unirii
apartamente 2015 unirii
apartamente noi 2015 unirii
birouri noi 2015 unirii