Într-un interviu acordat ziarului Ziua Veche, Mihail Neamţu, preşedintele Partidului Noua Republică, îl compară pe Ponta cu Putin. Liderul PNR a oferit răspunsuri pertinente în legătură cu acţiunile Federaţiei Ruse în Ucraina şi slaba reacţie a Occidentului faţă de regimul Putin.
Chiar credeţi că există o apropiere între Victor Ponta și Vladimir Putin? Nu este o exagerare?
Văd o apropiere ideologică, nu neapărat psihologică. Putin și Ponta privesc puterea cu aceeași ochelari securistici. Rusia are mari probleme la definirea democraţiei. Ca și România anului 2012, căsăpită instituţional de Ponta & co. Iată realităţile rusești: societatea civilă e sub asalt. Biserica e anexată. La putere găsim același partid, sub diferite etichete. Ziariștii de investigaţie mor pe capete. Justiţia e departe de a fi independentă. Birocraţia controlează pieţele libere și, în sfârșit, economia este subjugată de un monopol etatist asupra resurselor. Rusia lui Putin proiectează în exterior un model politic atrăgător pentru gașca lui Voiculescu, Dragnea sau Ponta.
Dar care este explicaţia pentru atitudinea lui Putin și pentru sprijinul dat teroriștilor care au atacat zborul civil MH17?
Putin se teme, pentru că forţele pro-occidentale au câștigat în Ucraina. Operaţiunile militare conduse de Kiev în zona Slaviansk au izolat separatiștii iar scenariul ruperii în două a Ucrainei se evaporează pe zi ce trece. Economia rusească suferă. Masivele retrageri de capital străin și izolarea geopolitică în care Moscova se află pe plan internaţional l-au făcut pe Vladimir Putin să-și dorească un conflict zgomotos. Cartea patriotismului de tip paranoic, auto-victimizant – o tactică nu foarte diferită de retorica lui Ceaușescu –, e singura opţiune pentru Vladimir Putin.
Dar atunci cum vă explicaţi reacţia slabă a Occidentului?
Miopie politică, lașitate, dar mai ales interese pecuniare în relaţiile comerciale cu Rusia.
Și eu mi-aș fi dorit o condamnare mai vehementă a gangsterismului politic practicat de Putin. Rebelii aflaţi în slujba Moscovei au ucis aproape trei sute de civili, dintre care sute de olandezi și un cetăţean român. Ce diferenţă e între atacul de la 11 septembrie asupra civililor și atacul din 17 iulie asupra avionului MH17? Moralmente, nici una.
E decepţionant că Uniunea Europeană amână adoptarea unor sancţiuni mai dure iar Franţa merge mai departe cu vânzarea unei nave de război de tip Mistral către regimul lui Putin.
Remarcabilă mi s-a părut observaţia preşedintelui Lituaniei, Dalia Grybauskaite: „Nazismul nu a fost oprit la timp, în anii ’30, iar acum suntem martori la șovinismul Rusiei, care duce la lucruri precum atacul împotriva unui avion civil”. Europa de Est nu uită ce a însemnat regimul criminal sovietic, impus de tancurile ruseşti. Speranţa vine din Răsăritul european. Aș observa și fermitatea ireproșabilă a declaraţiilor președintelui Traian Băsescu, după acţiunea criminală a forţelor speciale ale Federaţiei Ruse.
Concret, cum ar trebui să arate sancţiunile?
Sancţiunile trebuie să ţintească în inima lui Putin, să-l doară, să înveţe lecţia. Expulzări ale oficialilor Moscovei din anumite capitale. Blocări de conturi bancare rusești la Viena, New York, Franfurt sau Londra. Apoi acţiuni simbolice, cum ar fi retragerea sprijinului FIFA pentru Campionatul Mondial de Fotbal. Orice poate fi imaginat în schimbul apărării demnităţii vieţii.
Ar trebui şi să studiem modul în care a intervenit preşedintele SUA Ronald Reagan în 1983, când un avion de vânătoare sovietic a doborât o cursă a liniilor aeriene sud-coreene. Forţa cu care a reacţionat atunci Reagan a speriat URSS şi a determinat schimbări majore în politica de înarmare. Din păcate, administraţia Obama, mult prea prudentă încă de la începutul crizei din Ucraina, nu pare să înţeleagă că Rusia de azi nu se deosebeşte prea mult de URSS-ul pe care Reagan l-a pus cu botul pe labe.
Sancţiunile la adresa lui Vladimir Putin trebuie să fie drastice. Avionul care a plecat din Amsterdam a fost doborât, nu a fost victima unui accident mecanic. Cine finanţează criminalii rebeli din Ucraina? Cine le oferă muniţie? Cine le justifică acţiunile în Moscova? La aceste întrebări, SUA, UE și NATO trebuie să ceară un răspuns.
Cum se folosește Putin de religia ortodoxă?
Toţii Cezarii au vrut să utilizeze religia în scopuri propagandiste. Dacă Rusia era majoritar buddhistă, Putin s-ar fi întâlnit cu Dalai Lama. Așa, el cultivă relaţiile cu Patriarhul Kyril. E pură manipulare. Moralitatea privată a lui Putin evocă, by the way, un liberalism de stil occidental iar nu vreo castitate monahală…
Ce lecţie trebuie să înveţe România?
Suntem într-o zonă de conflict și trebuie suplimentat bugetul armatei. Cum? Cerând o dietă severă pentru politrucii care taie frunze la câini prin ministere și a agenţiilor guvernamentale. România se află într-o geografie periculoasă.
Dar candidaţii Dreptei la prezidenţiale?
Monica Macovei și Cătălin Predoiu au o indubitabilă orientare pro-occidentală. Cătălin Predoiu are și o pregătire diplomatică specială, după cum Monica Macovei e cunoscută pentru lupta în favoarea Republicii Moldova. Cu Ponta la Cotroceni, orice trădare a interesului naţional e posibilă!