Acasa   ·   Echipa ZiuaVeche.ro   ·   Contact   
Ziuaveche.ro pe Facebook  Ziuaveche.ro pe Twitter  RSS - Ziuaveche.ro  Abonare Newsletter - Ziuaveche.ro
5 motive pentru care rujurile mate sunt cele mai indicate pentru plaja | Mediul de afaceri începe să se rarefieze. Tu cu cine faci business? | Bolile românilor și criza din spitale | Cu ce riscuri se confruntă omenirea (raport oficial) | China a ajuns pe partea întunecată a Lunii (VIDEO)

Întâlnirile ZV. Liviu Mureşan: „Patru idei utile în relaţia cu China”

Scris de :     2012-11-03 10:32

Din fericire, pentru europeni, de regulă, o vizită în China începe pe calea aeriană, din spatele hublourilor avionului fiind vizibilă frontiera dintre zi şi noapte, munţii impunători ai celui mai populat stat din lume, norii albi, ce premerg aterizarea la Beijing. Oficial – capitala unui stat socialist.

Vizita delegaţiei EURISC la CICIR

Vizita delegaţiei EURISC la CICIR

Neoficial – metropola ţării care suflă, pe plan economic, în ceafa superputerii lumii – Statele Unite. Cu aceste imagini personale l-am invitat la un dialog pe dr. Liviu Mureşan, preşedintele Fundaţiei EURISC. Un conaţional tenace, care, în această toamnă, a avut parte de o experienţă de interes general, în Republica Populară Chineză.

O tradiţie stabilită în 1995

– Este la modă aţintirea ochilor spre Asia. Aţi urmat exemplul Casei Albe?

– Nostimă punere a subiectului dialogului nostru într-o ecuaţie evident jurnalistică. Ei bine, adevărul este altul. Există o tradiţie – începută în anul 1995 – a vizitelor anuale, între Fundaţia EURISC şi Institutele Chineze pentru Relaţii Internaţionale Contemporane CICIR – principala instituţie chineză care realizează studii strategice pentru Consiliul de Stat şi administraţia centrală. Aceste întâlniri sunt pentru schimburi de idei, pe probleme internaţionale şi pentru înţelegerea intereselor şi punctelor de vedere ale celor două ţări. Într-un an ne vedem la Bucureşti şi în cel următor la Beijing.

Programul incluzând întâlniri cu membri ai guvernului, ai sectorului academic, ai ONG-urilor şi institutelor de cercetare din ţara gazdă. Am avut onoarea şi plăcerea de fi însoţit în China de ambasadorul Sergiu Celac, directorul Institutului Român pentru Studii Internaţionale, de generalul Dumitru Dorin Prunariu, cosmonaut, vicepreşedinte al Fundaţiei EURISC şi preşedinte al Asociaţiei Internaţionale a Exploratorilor Spaţiali; şi de Alexandru Georgescu, cercetător în cadrul fundaţiei noastre.

– A meritat efectuarea deplasării la Beijing?

– Sigur că da! Fundaţia EURISC, în calitate think tank non-guvernamental, a adus în discuţie un număr de probleme şi a avansat o serie de propuneri menite să încurajeze cooperarea bilaterală, între China şi România şi să ofere asistenţă privind o mai bună comunicare între China şi Uniunea Europeană.

China devine cel mai mare partener comercial al UE

Primirea amicală, a delegaţiei EURISC şi a ambasadorului Doru Costea, la reşedinţa  preşedintelui CICIR, profesorul Cui Liru

Primirea amicală, a delegaţiei EURISC şi a ambasadorului Doru Costea, la reşedinţa preşedintelui CICIR, profesorul Cui Liru

– Cum au reacţionat interlocutorii chinezi?

– Propunerile noastre au fost reţinute de către partenerii noştri de dialog. Ei au reiterat importanţa pe care o acordă China parteneriatului constructiv cu Uniunea Europeană şi instituţiile sale. De altfel, în anul 2012, China devine cel mai mare partener comercial al UE, în ciuda unei stagnări a exporturilor chineze către Europa. Oficialii de la Beijing sunt decişi să surmonteze obstacolele create de criza financiară, în special în domeniul exporturilor. În discuţiile succesive, purtate pe tărâm chinez, ne-am convins că numitorul comun este preferinţa pentru o abordare pragmatică, orientată către rezultate concrete.

– Dacă tot aţi menţionat receptivitatea gazdelor, faţă de propunerile delegaţiei pe care aţi condus-o, în esenţă, despre ce este vorba?

– Sintetic pot preciza că am abordat, cu oficialii chinezi, patru idei utile în relaţia bilaterală: 1. stabilirea, la Bucureşti, a unui punct de contact dintre Parteneriatul China – Europa Centrală şi de Est, care este o iniţiativă chineză prioritară, şi Strategia Dunării;2. România să se implice mai activ în relaţia dintre UE şi China, pentru a facilita o mai mare deschidere a liniilor de dialog şi o mai bună înţelegere, din partea Chinei, a complexităţii instituţionale europene; 3. ţara noastră să găzduiască, în anul 2013, o întâlnire între instituţii de cercetare şi ONG-uri afiliate NATO, UE şi Organizaţia de Cooperare de la Shanghai, pe teme de interes comun, cum ar fi lupta împotriva terorismului şi a crimei organizate transfrontaliere, precum şi securitatea energetică; 4. perspectiva unei cooperări bilaterale româno-chineze pornind de la experienta pe care o avem in problematica securităţii spaţiale cat şi a protecţiei infrastructurilor critice.

Primiri la nivel înalt

– Altfel spus, patru aşi ai Fundaţiei EURISC – tot atâtea provocări constructive pentru diplomaţia română. Revenind la momentele principale ale vizitei dumneavoastră, aţi poposit în… nouă instituţii distincte, cu relevanţă pentru nivelul la care a fost primită delegaţia dvs. Unde a fost prima întâlnire?

– La sediul CICIR/Institutele Chineze pentru Relaţii Internaţionale Contemporane, unde am aparticipat la o masă rotundă condusă de către preşedintele asistent Feng Zhongping. Discuţiile au continuat într-un cadru informal, cu preşedintele CICIR, Cui Liru, la reşedinţa sa oficială. Interlocutorii chinezi şi-au

prezentat opiniile legate de evenimentele din Europa, în contextul crizei economice curente, de relaţiile cu SUA, înaintea alegerilor prezidenţiale şi situaţia generală din regiunea Asia-Pacific. Ei au menţionat şi relaţia specială dintre China şi Germania.

– A urmat Ministerul Afacerilor Externe?

– Da. Delegaţia a fost primită de Chen Li, directorul general adjunct al Departamentului pentru Relaţii Europene al MAE. El a reamintit tradiţia legăturilor de prietenie între cele două ţări, aceasta fiind un fundament solid pentru o cooperare pragmatică şi benefică pentru ambele părţi. Chen Li a apreciat că aceste relaţii sunt o „comoară” care trebuie bine păstrată. O parte importantă a discuţiei a fost concentrată asupra eforturilor Chinei pentru stabilirea unui parteneriat trainic cu ţările din Europa Centrală şi de Est, inclusiv în beneficiul României. Delegaţia EURISC a remarcat simbolismul primei vizite a unei nave de război chineze în portul Constanţa, de la Marea Neagră. La discuţii a fost prezent Doru Costea, ambasadorul României în China.

– Apoi, în mod firesc, aţi vizitat Institutul Chinez pentru Studii Internaţionale (CIIS)...

– Firesc? Desigur, pentru că Institutul este o sursă de cadre de specialitate, pentru Ministerul Afacerilor

Externe, având aproape o treime din cercetători postaţi la misiuni diplomatice chineze din străinătate. Aici, amfitrionul nostru a fost vice-preşedintele Dong Manyuan şi directorul pentru Studii Europene Cui Hongjian. Referitor la relaţia dintre China şi UE, aici au fost menţionate si unele cazurile de tratament nedrept la care este supusă partea chineză de către instituţii centrale din Bruxelles. De asemenea, şi-au exprimat rezervele legate de eficacitatea acţiunilor întreprinse pentru a remedia criza datoriilor suverane din Eurozonă, în contextul turbulenţelor economice şi instituţionale curente din UE. China este interesată de stabilizarea şi consolidarea pieţei unice europene şi ia în considerare efectul incertitudinilor curente asupra perspectivelor economice

viitoare.

– Surprinzător popasul următor, la Secretariatul Organizaţiei de Cooperare Shanghai (OCS)!

– Mai degrabă necesar. Acolo am fost primiţi de către Nurlan Akkoshkarov, Consilier Politic al Secretarului General al OCS. Nu este prima vizită efectuată de Fundaţia EURISC la Secretariat. Am prezentat propunerea EURISC, pentru iniţierea dialogului între organizaţii şi think tank-uri din ţări membre ale NATO si UE, respectiv OCS, vizând potenţialul de cooperare în domeniul securităţii energetice, al luptei contra terorismului şi a crimei organizate transfrontaliere. Propunerea a fost primită cu interes şi este posibilă participarea unor reprezentanti ai OCS, cât şi din ţări membre ale Organizatiei, la conferinţe organizate sub egida NATO.

Ascensiunea paşnică a Chinei

Primirea liderului EURISC - la Institutul Poporului Chinez pentru Afaceri Internaţionale -, de către vicepreşedintele Peng Keyu

Primirea liderului EURISC - la Institutul Poporului Chinez pentru Afaceri Internaţionale -, de către vicepreşedintele Peng Keyu

– A urmat dialogul găzduit de CPIFA. Adică?

– Este Institutul Poporului Chinez pentru Afaceri Internaţionale. Aici,vicepreşedintele Peng Keyu, ne-a prezentat istoria tumultoasă a organizaţiei, încă de la fondarea sa, de către premierul Zhou Enlai. Discuţiile au acoperit o prezentare comprehensivă a doctrinei „ascensiunii paşnice” a Chinei şi rolul pe care organizaţiile non-guvernamentale, think tank-urile şi contactele interumane îl pot juca în promovarea unei mai bune convieţuiri internaţionale. Notabilă a fost prezentarea oficialului chinez cu privire la controversa insulelor Diaoyu din Marea Chinei de Sud.

– Extrem de dens programul delegaţiei. Dovadă că au mai urmat alte patru locuri distincte.

– Aşa este. La Departamentul de Relaţii Internaţionale al Comitetului Central al Partidului Comunist al Chinei ni s-au prezentat elementele principale ale politicilor guvernului, care ar putea fi discutate şi aprobate la următorul Congres al Partidului Comunist din China. Ulterior, la Institutul de la Shanghai, pentru Studii Internaţionale, ni s-a explicat intrarea Chinei într-o nouă fază de tranziţie economică, socială, culturală şi politică, orientată către atingerea stabilităţii prin intermediul progresului în aceste domenii. Fără să fie anticipate schimbări drastice, extrapolarea tendinţelor curente sugerează un nivel mai mare de interacţiune, între conducerea politică şi clasa de mijloc şi societatea civilă. Este anticipată o preocupare mai mare, faţă de sustenabilitatea modelului economic adoptat, incluzând ameliorarea efectelor schimbărilor climatice şi dezvoltarea surselor regenerabile de energie.

Infrastructura energetică şi tranzitul maritim sunt vitale pentru China, deoarece 80% din energia sa trebuie importată. Apoi, la Universitatea Normală a Chinei de Est (Shanghai) amabordat un număr amplu de subiecte: criza financiar-economică şi consecinţele sale politice pentru o Europă în două viteze, pivotul SUA către Asia-Pacific, relaţiile dintre ţările din Europa Centrală şi de Est şi Rusia, dezvoltarea unor noi coridoare pentru transportul energiei. Iar, în final, la Academia de Ştiinţe Sociale din Shanghai am reţinut unmodel de interes şi pentru ţara noastră, în legătură cu susţinerea academică a eforturilor de dezvoltare urbană, regională şi a întreprinderilor mici şi mijlocii, precum şi pentru selecţia celor mai promiţătoare proiecte pentru finanţare publică.

Comoară ce trebuie bine păstrată

– Recent, ministrul român al afacerilor externe, Titus Corlăţean, a efectuat o vizită în China. Cum o comentaţi?

– Demnitarul român şi-a început vizita oficială la partenerul nostru, CICIR, prilej cu care s-a evidenţiat necesitatea consolidării şi aprofundării relaţiilor româno-chineze, cât şi perspectiva dimensiunii economice a cooperării dintre U.E. Şi China. Preşedintele CICIR, Cui Liru a apreciat, cu ocazia vizitei ministrului nostru de externe, că relaţiile bilaterale sunt deosebit de favorabile – privite şi din perspectiva raporturilor strategice dintre China şi Uniunea Europeană. Un context în care îmi exprim speranţa că la Bucureşti se va înţelege acest moment special. Unul în care să recuperăm din decalajul ce a apărut, între convorbirile purtate şi finalizarea unor momente comune. Cred că ţara noastră poate redeveni partenerul privilegiat, care a fost, cu ani în urmă, şi să fie parte a unei noi abordări a raporturilor dintre China, U.E. şi România. Reamintesc ce ne-au spus interlocutorii noştri chinezi. Anume că relaţia dintre China şi România este “o comoară care trebuie bine păstrată.”

Raporturi dezirabile, posibile şi utile

– Există opinii reticente faţă de o dezvoltare accentuată a raporturilor multiple de cooperare, dintre România şi China. Din câte văd aveţi o altă părere.

– Vizita delegaţiei noastreîn China poate fi calificată drept un succes în termeni de nivel, calitate şi conţinut al discuţiilor. Este vizibilă calitatea superioară a cercetării academice, în relaţii internaţionale, la diversele instituţii chineze. Nivelul de pregătire al tinerilor cercetători şi viitorilor lideri este, de asemenea, unul ridicat.

Schimburile de idei au fost productive, revelând potenţialul pentru iniţierea unor noi proiecte, alături de câteva dintre instituţiile pe care le-am vizitat, graţie partenerilor de la CICIR. Per ansamblu, interlocutorii chinezi conştientizează riscurile asociate cu ascensiunea rapidă a Chinei şi nevoia de a clarifica posibilele costuri de oportunitate, ale deciziilor luate. Situaţia internaţională constituie o sursă majoră de griji, pentru China, pentru că şocurile externe pot încetini ritmul de creştere economică şi submina stabilitatea internă a Chinei. Cred că România şi China au nevoie, în egală măsură, de o sporire a pragmatismului material, în relaţiile bilaterale, pe baza căruia se consolidează şi raporturile dezirabile, posibile şi utile, dintre Bucureşti şi Beijing.




Alte stiri din: Intalnirile ZV Afisari - 594
Recomandarile Editorilor
Comentarii

Intresting articles
auto moto
wierd stories
Science
vacante