Acasa   ·   Echipa ZiuaVeche.ro   ·   Contact   
Ziuaveche.ro pe Facebook  Ziuaveche.ro pe Twitter  RSS - Ziuaveche.ro  Abonare Newsletter - Ziuaveche.ro
Din 17 noiembrie scade varsta de pensionare in Romania | Prognoza meteo: Când vine iarna adevărată | Dancila despre OUG13: Am fost de acord din punct de vedere legal, a fost constituţională | De ce se mută localnicii din Praga oraşul vizitat de opt milioane de turişti anual | Rezultatele finale oficiale alegeri prezidenţiale 2019, turul I

Planurile lui Motoc pentru înzestrarea Armatei

Scris de :     2016-04-24 13:14

Ministrul Apărării Naționale, Mihnea Motoc, afirmă, într-un interviu acordat Agerpres, că programele de achiziție pe care MApN le derulează în contextul procesului de modernizare a Armatei Române urmăresc să genereze efecte pozitive în industria de apărare, dar și în economia națională.

mihnea motocProcesul de modernizare a Armatei Române este, aș spune eu, în faza de început. Armata va primi acei 2% din PIB, dar îi va primi începând din 2017, iar perioada în care ne aflăm este una tulbure, lucrurile se schimbă într-un ritm alert. Cam în cât timp credeți că armata poate fi pregătită astfel încât să aibă capacitatea de a descuraja actori regionali care ar amenința securitatea României?
Mihnea Motoc: În direcția aceasta ne îndreptăm. Alocarea mai mare pentru apărare, care este deja consemnată în cursul acestui an. Guvernul a aprobat un buget semnificativ crescut pentru domeniul apărării, respectiv proiecția pe care ne putem baza dat fiind acordul politic transpartinic de alocare a 2% din PIB începând cu anul viitor pentru cel puțin un deceniu. Toate acestea sunt menite să ducă la o creștere reală a capacității de apărare a țării. Așa am interpretat noi misiunea intrinsecă a acestei alocații suplimentare pentru apărare. Am luat-o ca o mare responsabilitate. Un prim pas pe care l-am făcut în această direcție a fost dirijarea a aproximativ 29% din bugetul care ne revine pentru achiziții; pe de-o parte pentru revitalizarea unor capabilități existente, pe de altă parte achiziționarea unor capabilități moderne, critic necesare pentru categoriile de forțe ale armatei noastre.

Cu această alocare pentru achiziții am depășit (…) nivelul recomandat de NATO, care se situează în jurul a 20%, dar acest lucru trebuie măsurat în raport cu faptul că, până recent, domeniul a fost considerabil subfinanțat. Deci, avem mult de recuperat, trebuie să facem opțiunile cele mai inteligente, cele mai eficiente, tocmai pentru a genera efectele strategice la care vă referiți în întrebarea dumneavoastră. A fost important și să fim limpezi, clari, deciși în privința atât a echilibrelor, cât și a principiilor pe care le urmăm — și până acum ne încadrăm bine în acestea — respectiv, echilibrul între nevoia de a aloca resurse pentru continuarea programelor multianuale deja derulate. Vă dau un exemplu: programul avion multirol F-16. Anul acesta pregătim condițiile necesare pentru derularea procedurilor de atribuire a escadrilei a doua de asemenea aparate în anul ce vine, în echilibru cu lansarea unor programe noi. Principalul proces în acest sens e acela care se va derula și finaliza în cursul acestui an, etapa a doua de modernizare a celor două fregate T22R. Acesta ar fi un principiu, o linie de abordare.

Am încercat și reușit în proiecția de achiziții pe care o avem anul acesta asigurarea unui echilibru optim și între cele trei categorii de forțe, care nu a existat întotdeauna. Poate o să am ocazia să detaliez puțin ce avem în vedere aici. În sfârșit, totul se fundamentează și pe o preocupare maximă de asigurare a integrității, corectitudinii și legalității procedurilor care se desfășoară în acest domeniu.

O ultimă, dar nu mai puțin importantă direcție de acțiune și preocupare foarte strictă a noastră este aceea ca programele pe care le lansăm să genereze efecte pozitive pentru industria națională de apărare, pentru economia națională. Este o condiție pe care o avem în vedere pentru toate programele ce vor fi lansate într-o abordare mai strategică, mai pe termen lung, deci care generează o previzibilitate în privința necesităților și a comenzilor pe care le vom da. Aici avem în vedere, în primul rând, acoperirea unui necesar considerabil de vehicule pentru Forțele Terestre. Vorbim de transportoare blindate de trupe 8 x 8, de vehicule 4 x 4 pe roți sau șenilate și platforme multifuncționale de transport, camioanele care sunt necesare armatei. Sunt mai mult de 20 de tipuri care vor trebui să intre în dotarea forțelor noastre armate. La toate avem în vedere o proiecție pe termen lung, încheierea unor acorduri cu realizarea în integralitate a producției în România. Acest lucru a început să fie deja cunoscut la nivelul partenerilor de forță, de renume mondial, cu tradiție și experiență cu domeniu. Ei știu că vor trebui să ia în considerare soluția bazată pe colaborarea cu industria noastră de apărare pentru a fi selectați.

La fel, tot în planul necesităților la nivelul Forțelor Terestre avem în vedere derularea unui proiect pilot în domeniul sistemelor de comunicații și informatică. Aici am vedea lucrurile dezvoltându-se în jurul unei soluții proprii, naționale, generate de companiile noastre cu aceeași așteptare de generare de efecte benefice în România. Dacă adăugăm la acest lucru faptul că am impus drept o condiție esențială atribuirea lucrărilor de modernizare a celor două fregate ca navele să rămână în țară, rezultă că integratorul va fi, foarte probabil, un operator din România, un șantier naval, cel mai probabil, și, de asemenea, o serie de posibilități de subcontractare în țară.

Deci, acest principiu pe care l-am enunțat la urmă este, de fapt, unul dintre cele mai importante, dacă nu cel mai important, care ne călăuzește în politica de achiziții în cadrul alocării bugetare pe 2016 și în perspectivă.

Ați menționat mai devreme intenția de a achiziționa o nouă escadrilă de F-16. În aceste condiții, va mai fi nevoie de operaționalizarea altor baze aeriene, față de cele care există deja?
Mihnea Motoc: Infrastructura pentru preluarea aparatelor F-16 va trebui oricum finalizată. Suntem în grafic cu lucrările, însă mai rămân de luat unele măsuri în așa fel încât primele aparate care vor sosi și vor purta inscripția Forțelor Aeriene Române — vor sosi în septembrie — să poată fi operate în România. Când vorbim de etapa a doua de achiziționare de aparate F-16 trebuie să fim conștienți că suntem în proiecția din programul “Armata 2027”, deci sunt chestiuni care sunt planificate pe termen mediu și în această concepție intră și acoperirea infrastructurii necesare. Dacă vorbim de trecerea la capabilități aeriene F-16, este vorba de mai mult decât infrastructura aferentă necesară deservirii lor și operării lor. O investiție foarte importantă este cea în formarea personalului. Vor trebui operate modificări considerabile în curicula de educație specializată, în manualele de instructaj în acest domeniu. Este, practic, vorba de trecerea la o cu totul altă filosofie în materie.

Eu vă întrebam dacă, în condițiile în care mai vin încă 12 aparate F-16, sunt suficiente aeroporturile existente momentan. Știu că au existat foarte multe astfel de baze aeriene, multe au fost dezafectate și dacă se mai pune problema revitalizării lor în aceste condiții.
Mihnea Motoc: Aceste lucruri sunt planificate. Nu este vorba de o intenție apărută cumva în afara rândului. Noi ne înscriem în acele programe — fie strategice, fie programe majore de achiziții — care sunt prinse în concepția pe următorii 10 ani, cu suport bugetar pe care putem în mod realist conta în perioada ce vine. Este foarte important că putem lua în calcul această alocare de 2% din PIB pentru deceniul care vine, într-o manieră credibilă. În plus, nu avem în acest domeniu bugetare multianuală, dar avem instrumente de proiecție fiscal-bugetară multianuală, ceea ce ne permite o anumită marjă de manevră în angajamentele pe care le facem.

M-aș referi și la o altă categorie de forțe, în condițiile în care o componentă a războiului modern este și aviația. Ce planuri aveți pentru zona de rachete sol-aer cu rază medie și lungă? Știu că aici tehnica e învechită.
Mihnea Motoc: Încercăm să asigurăm revitalizarea rachetelor din dotare, dar este fundamentat ca necesitate a armatei noastre achiziționarea de sisteme de rachete cu rază scurtă și foarte scurtă de acțiune, respectiv a acelor rachete din clasa high SAM, adică rachete cu rază lungă de acțiune și care evoluează la mare altitudine, rachete sol-aer. Acestea sunt avute în vedere cu condiția, însă, a identificării disponibilului de resurse bugetare necesar. Sigur, ar fi un adjuvant la sistemul nostru de apărare cu certă valoare și semnificație strategică.

Știm că în perioada asta, industria de apărare este foarte solicitată, din păcate, în contextul internațional actual. Pe de altă parte, există și un aspect bun — dacă se poate spune așa — în asta: există comenzi foarte multe pentru fabricile românești de profil. Aceste fabrici, în ciuda comenzilor pe care le au, funcționează cu o tehnologie destul de veche. Întrebarea mea este dacă profitul care va veni odată cu comenzile va fi utilizat astfel încât să apară noi linii de producție și întreprinderile să devină competitive, să producă și altceva decât ce produc acum — muniție și armament ușor?
Mihnea Motoc: Cunosc și observ acest fenomen pe care îl descrieți foarte bine. Nu pot, însă, să răspund pentru Ministerul Economiei care are responsabilitate în industria noastră de apărare. Ce pot să vă spun, din perspectiva noastră, este că Ministerul Apărării este extrem de serios sub cel puțin două aspecte care concură la sperata revitalizare a industriei noastre de apărare, respectiv prin aceea că avem o previzibilitate a comenzilor, a volumelor de tehnică și echipamente pe care dorim să le achiziționăm și această previzibilitate nu se referă numai la anul în curs sau anii care vin imediat după. Vă vorbeam despre achizițiile de vehicule atât de necesare pentru forțele terestre. Majoritatea proiectelor se întind până în 2026, până la acel tip de orizont. Deci, creăm o previzibilitate care în mod normal ar fi deja utilă pentru planurile de investiții din industria noastră de apărare.

Doi, având această așteptare de la producătorii mari din domeniu de pe plan mondial de a implementa soluții în industria noastră de apărare, acolo unde dânșii consideră că există platformele cele mai avansate și potrivite pentru dezvoltarea acestui tip de producție, deci impunând această condiție ajutăm industria noastră de apărare să se revitalizeze, industrie care are, din cât am putut observa, zone de performanță foarte bună, zone în care trebuie să injectăm un suflu nou, resurse și actori noi — companii cu abilități în domenii de nișă, de înaltă tehnologie care se mișcă foarte bine în peisajul economic contemporan.

Vorbeați de efectele pozitive în industria de apărare pe care încercați să le generați.
Mihnea Motoc: Și în economia națională pe un plan mai larg, până la urmă.

 Da. Uzina Moreni, dacă nu mă înșel, are un proiect — SAUR. Dumneavoastră spuneți că vreți să cumpărați transportoare blindate. Aveți în vedere acest proiect?
Mihnea Motoc: Nu pot să prejudec soluțiile la care vom ajunge. Cunoaștem proiectul, cunoaștem capabilitățile uzinei de la Moreni. Mă aștept ca în perioada următoare să putem să anunțăm dezvoltări concrete. Încă o dată, nu aș vrea să mă antepronunț asupra rezultatului, dar sper să venim cu vești bune în direcția pe care am enunțat-o înainte.

De curând ați fost în Turcia, ați avut o întrevedere bilaterală acolo cu omologul dumneavoastră iar la întoarcere ați declarat că discuțiile au vizat și o cooperare la nivelul industriei de apărare. Ne puteți spune mai concret pe ce sectoare? Sau a fost doar o discuție de principiu?
Mihnea Motoc: Și, și. La nivel de principiu noi avem deja o cooperare pe linia industriei de apărare care are o anumită tradiție, se fondează pe acorduri și înțelegeri și a funcționat până acum, dar într-un plan mai concret chiar ministrul mi-a prezentat câteva din sistemele pe care le dezvoltă, dintre cele mai avansate.

Programul vizitei a inclus și o deplasare la agenția aeronautică turcă, unde am văzut cum în 30 de ani s-a putut ajunge de la simpla asamblare a unor aparate de zbor la situația de azi în care ei (…) concep și dezvoltă, de la un capăt la celălalt, drone de înaltă performanță.

Ceea am discutat au fost, la modul general la acest nivel, posibilități legate de derularea programului F-16. Ei au o tradiție în domeniu, au existat și în trecut oferte de formare a piloților de F-16, oferte legate de mentenanță pe care le putem lua în considerare. Eu m-am axat pe prezentarea liniilor mari de interes pentru noi în domeniul achizițiilor pe care le-am atins deja în discuția cu dumneavoastră.

Ei sunt foarte interesați de programul, de pildă, de modernizare a fregatelor. Au companii cu experiență și cu performanță în domeniu. Desigur, e o procedură deschisă al cărei rezultat nu-l putem anticipa. Va câștiga cine se înscrie cel mai bine în parametrii pe care i-am formulat.

 Ce planuri aveți cu submarinul Delfinul? Știu că ”zace” de ceva ani. Mai poate fi recuperat?
Mihnea Motoc: Submarinul este o capacitate cu incontestabilă valoare strategică. Ar fi bine să-l putem revitaliza. Pentru a ști dacă acest lucru este posibil sau nu, trebuie să avem un studiu care să ne arate foarte exact în ce măsură e posibil și e de dorit să ne angajăm într-o investiție în direcția asta, însă e o capabilitate care se află în prim-planul atenției noastre.

Dacă nu poate fi revitalizat, este posibilă cumpărarea altui submarin?
Mihnea Motoc: Acestea ar fi recomandări care ar rezulta dintr-un asemenea studiu. În raport de acesta, ne putem orienta. În raport de capacități submarine, gândirea începe cu (…) a ști dacă există o soluție pentru submarinul Delfinul. Dacă tot suntem la capabilitățile navale, avem în proiect și ne dorim foarte mult achiziționarea unui număr de corvete multifuncționale. Acest lucru va depinde de identificare în perioada următoare a resurselor bugetare disponibile și a formulei celei mai bune de achiziționare, pentru că există mai multe montaje, inclusiv financiare, mai multe montaje de producere a acestor corvete de care avem cunoștință.

Atribuirea se face prin licitație. În aceste condiții, cum ne putem asigura că industria românească va fi cea favorizată? Vor fi niște criterii în acele caiete de sarcini?
Mihnea Motoc: Nu e vorba de a favoriza o companie românească, este vorba de a impune ca o condiție de contractare realizarea unei părți importante sau realizarea în întregime a producției sau alte formule care sunt implementabile în plan național. Acest lucru este permis de legislația europeană, este permis de legislația noastră națională, atâta timp cât această cerință este identificată formal ca interes esențial de securitate, conform Tratatului Uniunii Europene (…). În acest caz, se pot include unele cerințe specifice în procedura de atribuire. Interesul esențial de securitate în acest caz este că, evident, contezi într-o măsură mult mai mare pe capabilități care sunt produse în țară, deci nu ai o problemă de securitate a aprovizionării în cazul unor evoluții neprevăzute, iar acest lucru e cât se poate de evident apropo de condiția pe care am impus-o la modernizarea fregatelor. Dacă lucrările de modernizare s-ar efectua, știu eu, pe partea cealaltă a continentului, și s-ar ivi o situație de criză nu am putea conta operațional pe el. Deci, e o cerință de securitate în ultimă instanță.




Alte stiri din: Intalnirile ZV Afisari - 484
Recomandarile Editorilor
Comentarii