Acasa   ·   Echipa ZiuaVeche.ro   ·   Contact   
Ziuaveche.ro pe Facebook  Ziuaveche.ro pe Twitter  RSS - Ziuaveche.ro  Abonare Newsletter - Ziuaveche.ro
Peroanele improvizate ale liniei 41, extrem de periculoase | A fost descoperită „gena nemuririi”. Oamenii nu ar fi chiar nemuritori, dar ar putea trăi câteva mii de ani | 28 de persoane internate in urma deratizarii din Timisoara, 12 copii | Primele informaţii despre firma care a făcut deratizarea în blocurile din Timişoara | Cât costă brazii de Crăciun în 2019?

Momente din viaţa Reginei-mamă Elena (1896-1982)

Scris de :     2019-10-18 14:35

Regina-mamă Elena a trăit în România 19 ani, din anul 1921 până în anul 1932, iar apoi din 1940 până în 1948. A cunoscut cruda realitate a mai multor exiluri, mai întâi ca fiică a regelui Constantin I al elenilor, apoi ca fostă soţie a regelui Carol al II-lea (1930-1940) şi, timp de 38 de ani, ca Regină-mamă, se arată în volumul ”Crăciunul regal” (Curtea Veche Publishing, Bucureşti, 2013).

Cortegiul funerar cu sicriul Reginei-Mamă Elena a plecat, vineri, de la Palatul Elisabeta spre Curtea de Argeş, în aplauzele celor prezenţi.

Întâmpinat de zeci de persoane, unele purtând steaguri tricolore, cortegiul funerar a sosit la Palatul Elisabeta, în jurul orei 12,00.

Purtat pe umeri de militari ai Brigăzii 30 Gardă, sicriul, acoperit cu stindardul regal, a fost aşezat pe un catafalc în Sala Regilor. Aici, Custodele Coroanei, Margareta, principele Radu şi principesele Sofia şi Maria s-au recules la catafalc, momentul având un caracter privat. Alături de aceştia s-a aflat Patriarhul Daniel, împreună cu un sobor de ierarhi şi preoţi. PF Daniel a dăruit Familiei Regale o icoană cu Sfinţii “Constantin şi Elena” şi a semnat în Cartea de condoleanţe.

Cortegiul funerar a plecat spre Curtea de Argeş pe traseul Chitila – Titu – Găeşti – Topoloveni – Piteşti.

În faţa Palatului Elisabeta, simpatizanţi ai regalităţii, au desfăşurat un tricolor de mari dimensiuni cu însemnele Casei Regale.

“Simt că se întregeşte ceva, Familia Regală aici, în ţară”, a afirmat Diana Zotescu, simpatizant al Casei Regale.

Potrivit Casei Regale, Majestatea Sa Margareta a dorit ca, în mod simbolic, sicriul Reginei Elena să plece către Curtea de Argeş de la Palatul Elisabeta, locul pe care, la 30 decembrie 1947, Regina-Mamă şi Regele Mihai au fost forţaţi să-l părăsească.

La Curtea de Argeş, sicriul Reginei-Mamă Elena va fi depus în Catedrala istorică Arhiepiscopală şi Regală. Sâmbătă, la ora 13,00, va avea loc ceremonia de reînhumare în Noua Catedrală Arhiepiscopală şi Regală.

Familia Regală a anunţat doliu pentru zilele de 18, 19 şi 20 octombrie.

Regina Elena a murit în Elveţia, la 29 noiembrie 1982, timp în care România se afla sub dictatura comunistă. Ea a fost înmormântată la cimitirul Boix-de-Vaud din Lausanne.

 


Sursa foto: (c) ARHIVELE NATIONALE ALE ROMANIEI
Încoronarea regelui Ferdinand şi a reginei Maria la Alba-Iulia, 15 octombrie 1922. În spatele acestora se află principele moştenitor Carol şi principesa moştenitoare Elena.(Alba-Iulia, 15 oct. 1922)

 


Sursa foto: (c) ARHIVELE NATIONALE ALE ROMANIEI
Încoronarea regelui Ferdinand şi a reginei Maria la Alba-Iulia, 15 octombrie 1922. În spatele acestora se află principele moştenitor Carol şi principesa moştenitoare Elena.(Alba-Iulia, 15 oct. 1922)

 

”Principele Mihai a crescut în casa pe care părinţii lui, Principele moştenitor Carol şi Principesa Elena, au primit-o drept reşedinţă, pe şoseaua Kiseleff. Frumuseţea şi armonia căminului, create cu talent de mama sa, vor rămâne neşterse în amintirea regelui Mihai (rege între 1927-1930, sub Regenţă, fiind minor, şi între 1940-1947, n. red.), peste ani. Cu legendarul ei bun-gust, viitoarea regină Elena a decorat în acelaşi fel şi casele de la Florenţa şi de la Săvârşin” (Albumul ”Nunta de diamant”, apărut cu ocazia împlinirii, la 10 iunie 2008, a 60 de ani de la căsătoria regelui Mihai cu regina Ana  (RAO International Publishing Company, 2008) )

 


Sursa foto: (c) ARHIVELE NATIONALE ALE ROMANIEI
Regina Maria şi principesa Elena împreună cu fiul său, Mihai pe Calea Victoriei din Bucureşti. (23 sept. 1924)

 

”Era probabil într-o duminică, la Patriarhie, nu în biserica principală, ci în capelă, acolo unde mama mă ducea cu ea mereu – şi în ziua asta, ţin minte foarte precis, pentru că imaginea mi-a rămas în memorie nealterată, am întors capul şi m-am uitat deodată la ea, şi am văzut-o plângând. Mai târziu, n-am îndrăznit s-o întreb de ce plângea. Ştiam, mai mult sau mai puţin, despre ce e vorba… Asta este, cred, cea mai veche amintire a mea despre mama. Era în anii când mă duceam în fiecare seară în dormitorul ei să-mi fac rugăciunea. Ori de câte ori veneam lângă ea, îmi aduceam aminte că am văzut-o plângând la icoane. De aceea nici nu mi s-a şters din memorie imaginea aceasta.” (Regele Mihai I, despre cea dintâi amintire despre mama sa, Regina-mamă Elena, în volumul ”Convorbiri cu Mihai I al României”, autor Mircea Ciobanu, Editura Humanitas, Bucureşti, 1991)

 


Sursa foto: (c) ARHIVELE NATIONALE ALE ROMANIEI
Regele Mihai I (1927-1930, 1940-1947) şi Regina-mamă Elena, în vizită la Cernăuţi. (4 aug. 1942)

 


Sursa foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES

Regina-mamă Elena la o festivitate a surorilor de caritate din aşezământul ”Regina Elisabeta” din Bucureşti. (11 aug. 1944)

 

”Regina Elena a avut o mare credinţă, despre care spunea că îi aduce putere, şi o calitate importantă, înţelepciunea. Regina-mamă a fost, pentru întreaga ei familie, un îndrumător plin de tact, nu pentru că ştia să dea sfaturi, ci pentru că poseda rara calitate de a şti să înveţi din propriile greşeli pentru a te forma ca om. Deşi nu a fost ocolită de suferinţă, ea nu s-a lăsat niciodată copleşită de amărăciune, o calitate pe care fiul său a moştenit-o.(…)” (https://familiaregala.ro/)

 

 

”În anii 1940-1944, regina Elena şi regele Mihai au locuit la Casa Nouă din Capitală, precum şi la Castelul Foişor, în Sinaia. Nici suveranul, nici mama sa nu au locuit la Palatul Cotroceni sau la Castelele Peleş şi Pelişor (…)”  (Volumul ”Crăciunul regal”, scris de Principesa Margareta a Romaniei si de Principele Radu al Romaniei, apărut la Curtea Veche Publishing, Bucureşti, 2013). Totodată, casa şi parcul de la Săvârşin ”au oferit atâta pace, frumuseţe şi bucurie reginei Elena şi regelui Mihai” în anii ’40” (Albumul ”Anul Regelui”, Editura Curtea Veche, Bucureşti, 2011)


Sursa foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES
Regina-mamă Elena în vizită la orfelinatul ”Radu Vodă” din Bucureşti.(18 nov. 1944)

 

Sursa foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES
Regele Mihai şi Regina-mamă Elena în vizită la Monetăria Naţională. (Bucureşti, 9 febr. 1945)

 


Sursa foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES
Regele Mihai şi Regina-mamă Elena în vizită la Monetăria Naţională. (Bucureşti, 9 febr. 1945)

 

Despre perioada 23 august 1944 – 30 decembrie 1947, regele Mihai I rememora, peste decenii, în convorbirile cu scriitorul Mircea Ciobanu: ”Au fost ani grei, obositori, cu puţine satisfacţii, şi în ceea ce mă priveşte, şi în ceea ce priveşte ţara (…) În această perioadă au fost date lovituri decisive încercărilor noastre de a reinstala, în drepturile ei tradiţionale, democraţia” (”Convorbiri cu Mihai I al României”, autor Mircea Ciobanu, Editura Humanitas, Bucureşti, 1991)


Sursa foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES
Regele Mihai I şi Regina-mamă Elena, la festivităţile prilejuite de  ziua de 10 Mai – sărbătoarea naţională a României în perioada 1866-1947. (Bucureşti, 10 mai 1946)

 


Sursa foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES
Regina-mamă Elena la parada militară prilejuită de  ziua de 10 Mai – sărbătoarea naţională a României în perioada 1866-1947. (Bucureşti, 10 mai 1946)

 

”Chiar şi după 1948, când prea multe motive de bucurie nu aveam, mama a ştiut să întreţină o atmosferă minunată. În jurul ei gravita totul. Când se întâmpla să nu fie ea acasă, ceva nedefinit ne lipsea. A iubit-o mult pe regina Ana. A preţuit la ea, cred, faptul că a avut curajul să-şi facă destinul alături de un rege în exil (…)” (Regele Mihai despre Regina-mamă Elena, în ”Convorbiri cu Mihai I al României”, autor Mircea Ciobanu, Editura Humanitas, Bucureşti, 1991)


Sursa foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES
Ceremonia plecării Regelui Mihai I şi a Reginei-mamă Elena la Londra pentru a participa la nunta reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii; pe aeroport sunt însoţiţi de preşedintele Consiliului de Miniştri, dr. Petru Groza. (Bucureşti, 15 nov. 1947)

 


Sursa foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES
Sosirea în ţară a Regelui Mihai I şi a Reginei-mamă Elena, de la Londra, unde au participat la nunta reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii. Au fost întâmpinaţi în gara Băneasa de preşedintele Consiliului de Miniştri, dr. Petru Groza.(Bucureşti, 21 dec. 1947)

”M-am gândit adeseori că împrejurările vieţii au făcut ca mama să trăiască în felul unei făpturi obişnuite. Dar dacă a trăit astfel, ea n-a încetat niciodată să gândească în felul unei regine.” (Regele Mihai despre Regina-mamă Elena, în  ”Convorbiri cu Mihai I al României”, autor Mircea Ciobanu (Editura Humanitas, Bucureşti, 1991)

 




Alte stiri din: Jurnal de Sărindar Afisari - 86
Recomandarile Editorilor
Comentarii

 
Abonare newsletter
Mai cititi si ...
Fenomene meteo severe în România. Prognoza meteo pentru București Citeste