Acasa   ·   Echipa ZiuaVeche.ro   ·   Contact   
Ziuaveche.ro pe Facebook  Ziuaveche.ro pe Twitter  RSS - Ziuaveche.ro  Abonare Newsletter - Ziuaveche.ro
5 motive pentru care rujurile mate sunt cele mai indicate pentru plaja | Mediul de afaceri începe să se rarefieze. Tu cu cine faci business? | Bolile românilor și criza din spitale | Cu ce riscuri se confruntă omenirea (raport oficial) | China a ajuns pe partea întunecată a Lunii (VIDEO)

Câţi români din R Moldova au recăpătat cetăţenia română? Ce spune Soros România

Scris de :     2013-04-04 19:05

Câţi români din Republica Moldova şi alte teritorii ocupate de puteri străine şi-au recăpătat cetăţenia română, potrivit legii, în ultimele două decenii?

Steagul Romaniei

Câţi români din R Moldova au recăpătat cetăţenia română? Ce spune Soros România

Autorităţile de la Bucureşti nu au oferit niciodată o situaţie exactă. Filiala din România a fundaţiei controversatului Soros vine cu nişte estimări. Sunt acestea demne de încredere? Cam greu de spus, cam greu de crezut. În orice caz, Soros-iştii vehiculează un număr impresionant: aproximativ 400.000.

De ce este important subiectul? Trecând peste factorul normal, de solidaritate şi unitate naţională, pentru simpul fapt că, în presa occidentală, se propagă o campanie mediatică agresivă, mincionoasă şi calomnioasă împotriva cetăţenilor români. Culmea, acest scandal pornit artificial de presa de scandal din Marea Britanie şi Germania, are şi un efect pozitiv: arată că există milioane de români în Republica Moldova şi sute de mii, în Ucraina, dar şi în alte ţări vecine (Serbia, Bulgaria, Ungaria). Din fericire pentru ei, românii din statele (România şi Republica Moldova) şi teritoriile (Maramureşul istoric – Transcarpatia, Bucovina de Nord, Ţinutul Herţei, Bugeac – sudul Basarabiei) româneşti nu le invadează ţările, în căutare de ajutoare sociale şi furtişaguri.

Să revenim la estimările făcute de Fundaţia Soros România. În raportul “Redobândirea cetăţeniei române: o politică ce capătă viziune?” se afirmă că numărul total de persoane (adulţi şi minori) care au redobândit cetăţenia română după 1991 este de aproximativ 400.000 persoane, la care se adaugă un potenţial de 150.000 doar din dosarele deja înregistrate

Actualizarea datelor statistice la 31 decembrie 2012 arată că numărul de dosare soluţionate a crescut, dar ritmul de depunere a cererilor scade în 2012, după un maxim istoric în 2011. Astfel:

Numărul total de dosare de solicitare a cetăţeniei soluţionate între 1991 şi 2012 inclusiv este de 323.049 , iar practica actuală sugerează că este vorba aproape în totalitate de răspunsuri pozitive (prin dosare soluţionate se înţelege dosare care au primit o decizie finală, fie pozitivă, de acordare a cetăţeniei, fie negativă, de respingere a acordării acestei cetăţenii).

Numărul total de cereri înregistrate, până la sfârşitul lui 2012, este de 449.783, ceea ce înseamnă că mai sunt încă aproximativ 125.000 de dosare ce îşi aşteaptă răspunsul. Totuşi, în 2012 s-a înregistrat primul an de scădere a numărului de cereri depuse anual, de la 100.845 în 2011 la 87.015.

O noutate asupra căreia atrage atenţia prezentul studiu priveşte copiii minori. Astfel, un dosar poate să includă pe lângă adultul care a făcut cererea şi unul sau mai mulţi copii minori. Din păcate, ANC nu ţine registre separate pentru copiii minori, astfel că nu se poate calcula cu exactitate numărul total de noi cetăţeni. Este însă firesc să presupunem că cel puţin o parte dintre beneficiarii adulţi au şi copii minori (minim un sfert, dacă se respectă distribuţiile demografice).

Luând în considerare potenţialele răspunsuri negative şi chestiunea minorilor, Fundaţia Soros estimează că numărul total de persoane (adulţi şi minori) care au redobândit cetăţenia română după 1991 este de aproximativ 400.000 persoane, la care se adaugă un potenţial de 150.000 doar din dosarele deja înregistrate.

Noii” cetăţeni români nu vor să invadeze Occidentul

Ar fi însă o eroare să credem se creadă – aşa cum sugerează o parte a presei occidentale – că aceste persoane se grăbesc să emigreze.

Cei mai mulţi solicitanţi depun jurământul de onoare la Ambasada de la Chişinău sau la consulatele din Bălţi şi Cahul, lucru care de fapt înseamnă că îşi vor păstra cel mai probabil reşedinţa în Republica Moldova. Doar cei care îşi doresc stabilirea reşedinţei în România pot depune jurământul la sediul ANC din Bucureşti. Or, numărul acestora este de doar 5.063 în 2011 şi 2.671 în 2012.

Mai mult, datele arată că foarte probabil fluxul de petenţi s-a mutat la consulatele României din Republica Moldova, unde se înregistrează o creştere a numărului de dosare înregistrate.




Alte stiri din: Basarabia Afisari - 558
Recomandarile Editorilor
Comentarii

Intresting articles
auto moto
wierd stories
Science
vacante