Acasa InternationalBasarabia Pe aceeaşi frecvenţă cu mintea, sufletul şi inima fraţilor basarabeni

Pe aceeaşi frecvenţă cu mintea, sufletul şi inima fraţilor basarabeni

scris de M.A.
375 Afisari

Între 8 şi 11 iulie, în apropiere de Bran, la Şimian, a avut loc o şcoală de vară, în cadrul Programului Educaţional “Istoria de lângă noi”, la care au participat profesori din Republica Moldova. Programul educaţional este iniţiat şi susţinut de Platforma Civică Acţiunea 2012, al cărei preşedinte, Lulea Marius Dorin militează pentru reîntregirea naţională a românilor. Profesorilor basarabeni li s-au adresat, pe teme complementare, profesorul universitar Radu Baltasiu, de la Academia Română, ex-premierul Republicii Moldova, Mircea Druc şi publicistul Ion Petrescu – care a şi răspuns prompt, la câteva întrebări, în cadrul unui dialog realizat pentru ZiuaVeche.ro.

Pe aceeaşi frecvenţă cu mintea, sufletul şi inima fraţilor basarabeni

Pe aceeaşi frecvenţă cu mintea, sufletul şi inima fraţilor basarabeni

-Ce s-a petrecut, de fapt, la Bran?

-S-au întâlnit români din stânga şi din dreapta Milcovului de azi, râul ce va redeveni interior, curând – Prutul lacrimilor celor cărora nu le este indiferent viitorul naţiunii noastre.

-Au venit mulţi moldoveni?

-Au fost acolo surorile şi fraţii noştri de sânge: Adam Olimpiada Ion, Ardeleanu Ion, Axan Alexei, Beleacov Alexandru, Boboc Elena, Bolgari Rodica, Botnari Vera, Crişaviţchi Mihai, Druga Maria, Frimu Liliana, Ganciaruc Aliona, Griţco Aurelia, Guţu Ghenadie, Iachimovschi Iulia, Iaconi Nina, Lefter Tatiana, Lungu Margareta, Macari Ala, Marandici Galina, Maxim Aurelia, Melnic Iurie, Pinteac Anatol, Puşcaş Victor, Roşca Tatiana, Ştirbu Mihai, Vulpe Cristina, Zaporojan Vladimir, Zeamă Angela.

-Cum au discutat cu invitaţii menţionaţi?

-Cu o încredere, deloc mimată, în viitorul european al Republicii Moldova. Dar aici se impune precizarea că dirijorul, de facto, al acestei întâlniri de suflet, a fost Lulea Marius Dorin, preşedintele organizaţiei civice Acţiunea 2012. Un conaţional care a strâns în jurul său tineri, din ambele state româneşti şi a generat o campanie de strângere de semnături utile determinării legale, a autorităţilor române, de a acţiona cu un plus de pragmatism, pentru apropierea mai rapidă a europenilor trăitori pe cele două maluri ale Prutului.

Ce impresie v-au făcut profesorii?

-Au o căldură umană după care tânjeam, bunicii şi mama mea fiind născuţi în Basarabia, pământ românesc. Şi o cumpănire a gândurilor, întrebărilor şi uimirilor, care impune, din start, respect.

-Întrebarea cea mai dificilă pe care aţi primit-o de la ei?

-Când ne unim?

-Chiar aşa, când?

-Opinia mea este că aşa cum, în Republica Moldova, preşedintele celui de-Al Doilea Stat Românesc, premierul în funcţie, dar şi liderul Parlamentului de la Chişinău se dovedesc a fi conducători cu viziuni europene, aşa şi la alegerile parlamentare, de anul viitor, vor câştiga majoritatea mandatelor conaţionali ce doresc să respire liber, în Uniunea Europeană. Drept consecinţă, în următorii cinci ani ar putea fi legiferată dezirabila reunificare naţională.

Merită să mai fie organizate asemenea şcoli de vară?

-O interogaţie retorică, dar utilă, pentru că nimic din ce s-a discutat acolo nu i-a lăsat indiferenţi pe cursanţii veniţi de peste Prut. A fost un brainstorming, de la care am revenit, în Bucureşti, cu bucuria de a fi fost pe aceeaşi frecvenţă cu mintea, sufletul şi inima fraţilor basarabeni.

Mircea Druc

Mircea Druc

Într-una din pauzele seminarului, domnul Mircea Druc a avut deasemenea amabilitatea de a răspunde câtorva întrebări pentru Ziua Veche.

Domnule Druc, ce reprezintă această întâlnire de la Bran, pentru dumneavoastră?

-Întâlnirea aceasta este un lucru firesc, e un exemplu de intrare în normalitate. Aceşti profesori de istorie şi limbă română au avut o întâlnire pentru reconfirmarea adevărului nostru. Nu al adevărului altora, nu al celui consemnat ca titlu de adevăr în cărţi şi publicaţii mai mult sau mai puţin mincinoase, ci al adevărului nostru, aşa cum îl purtăm cu toţii în suflet.

Ştiu că sunteţi adeptul unionismului şi asta nu de acum., ci dintotdeauna. Care este pulsul de acum al Basarabiei, vis a vis de mişcarea unionistă?

-Suntem români şi trăim în spaţiul românesc, în Basarabia ecoul acestei sintagme a devenit tot mai puternic şi curentul unionist a luat amploare. Din păcate în zona de nord a Basarabiei există o rezistenţă anti-unionistă; o explicaţie a acestui fapt ar fi aceea că zona de nord e mai apropiată de Rusia, acolo oamenii au parte de mai multă prosperitate, nu de acum, ci de mulţi ani şi asta i-a schimbat oarecum. Au ajuns să aibă un copil, maxim doi, să trăiască mai luxos şi să îmbrăţişeze rusificarea poate cel mai mult prin prisma banilor şi a traiului mai bun. În restul ţării şi cu preponderenţă în zona capitalei Chişinău, oamenii, chiar dacă au trăit mai modest, au dorit şi avut familii numeroase, au câte 7,8,10 copii. Această explozie demografică a “învins”, aşa am reuşit să combatem rusificarea în capitală.

Vorbeaţi de adevărul basarabenilor; dascălii pe care i-am întâlnit astăzi aici sunt parte a intelectualităţii basarabene şi “apostoli” ai românismului în Basarabia. Cât de important este aportul lor în mişcarea unionistă?

-Din tot spaţiul românesc cred că acum a venit rândul Basarabiei în spirala românismului. Basarabia a devenit simbolic un fel de “Şcoala Ardeleană”. Cred cu tărie că destinul României se decide la Nistru. Aceşti “apostoli”, dascăli, sunt cei care resădesc şi cresc românismul în Basarabia. Acum poate mai mult ca oricând au cum să facă asta împreună cu dascălii de aici, prin programe ca acesta la care participăm acum.

Acest “facem lucrurile împreună” ajută mişcarea unionistă să aibă mai mare impact în Basarabia?

-Cu siguranţă da! Dacă nu rezolvăm lucrurile împreună ieşim din normalitate, punem bariere şi lucrurile se mişcă foarte greu. Cei care au înţeles asta iată ce proiecte dezvoltă, iată cum reuşesc să facă mult mai repede ceea ce ani de zile politica nu a reuşit. A venit rândul românilor înstrăinaţi să îşi spună cuvântul şi o fac cu toată puterea.

Ce mesaj transmiteţi cititorilor publicaţiei ZiuaVeche?

-Cugetă şi acţionează ca şi cum ţara ar fi reîntregită. Acesta este modul meu de viaţă.

Tuşa finală a acestui articol e dată de mesajul celui care a făcut posibilă această întâlnire, Lulea Marius Dorin- preşedintele Platformei Civice Acţiunea 2012:

„Scopul acestui proiect, Istoria de lângă noi, este acela de a aduce profesori din Republica Moldova în România pentru a discuta rolul major pe care educația îl are în promovarea interesului național, respectiv Unirea celor două state românești. În cadrul seminarului, profesori de la principalele instituții de invățământ din Republica Moldova participă la Bran la cursuri de perfecționare organizate de către Acțiunea 2012 dar cu importanți lectori, cunoscători ai geopoliticii regionale. Această minivacanță este și o formă de respect față de cei care în ultimii 200 de ani au salvat românismul din Basarabia prin educație „

Comments are closed.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult

BREAKING NEWS