Acasa   ·   Echipa ZiuaVeche.ro   ·   Contact   
Ziuaveche.ro pe Facebook  Ziuaveche.ro pe Twitter  RSS - Ziuaveche.ro  Abonare Newsletter - Ziuaveche.ro
Viitor sumbru - mai puțini și mai bătrâni | Testamentul politic al lui Corneliu Coposu | Iadul de la Institutul Marius Nasta (galerie foto) | Criza de pe piața muncii | Avertisment pentru toți românii care retrag bani de la bancomat

Ce decizii s-au luat la Summitul NATO de la Bruxelles

Scris de :     2018-07-12 19:05

 Klaus Iohannis, a participat, în perioada 11-12 iulie a.c., la Summitul Alianţei Nord-Atlantice care avut loc la Bruxelles, Regatul Belgiei.

Programul a inclus o reuniune a Consiliului Nord-Atlantic, o întâlnire de lucru a liderilor Aliaţi, precum şi o reuniune în formatul Misiunii Resolute Support din Afganistan. De asemenea, pentru prima dată, a fost organizată o întrunire distinctă la cel mai înalt nivel, dedicată evoluţiilor de securitate din regiunea Mării Negre, cu participarea Georgiei şi Ucrainei, la nivel prezidenţial.

Summitul a marcat consolidarea deciziilor strategice adoptate de şefii de stat şi de guvern la Summiturile precedente de la Varşovia în anul 2016 şi, respectiv, din Ţara Galilor în anul 2014. În centrul dezbaterilor au fost postura de apărare şi descurajare a Alianţei, proiectarea stabilităţii în vecinătatea NATO şi combaterea terorismului, respectiv politica aliată faţă de Rusia şi consolidarea cooperării NATO cu Uniunea Europeană.

Documentele publice rezultate în urma reuniunii la nivel înalt – Declaraţia finală a Summitului şi Declaraţia privind securitatea transatlantică -, precum şi deciziile care au fost adoptate de liderii Aliaţi, conturează consistent valoarea de reper important al Summitului din acest an pentru procesul de adaptare a Alianţei la realităţile mediului actual de securitate şi reflectă pe deplin interesele României, reprezentate la Bruxelles de Preşedintele României.

România şi-a consolidat, şi cu acest prilej, profilul de stat aliat care contribuie eficient la asigurarea securităţii în regiune, dar şi dincolo de aceasta. Rezultatele Summitului au reconfirmat că ţara noastră şi-a atins obiectivele strategice fixate.

Întâlnirea comună a Consiliului Nord-Atlantic dedicată securităţii la Marea Neagră, la care au participat şi Georgia şi Ucraina, a fost promovată intens de România în pregătirea Summitului. Ţara noastră rămâne un actor activ în regiune şi un avocat constant al apropierii Georgiei şi Ucrainei de structurile euro-atlantice. Marea Neagră a beneficiat de vizibilitate în cadrul acestui Summit, inclusiv prin menţionarea sa repetată în documentele şi deciziile aliate, ceea ce reconfirmă importanţa sa strategică pentru Alianţă şi corespunde obiectivelor României. De asemenea, NATO a reiterat angajamentul pentru consolidarea dialogului politic şi a cooperării practice cu cei doi parteneri.

Deciziile adoptate la Summit sunt relevante şi cu impact pentru ţara noastră, acestea reflectând obiectivele susţinute de România în pregătirea reuniunii la nivel înalt.

Direcţiile strategice de acţiune adoptate vizează ca NATO să aibă o postură de descurajare şi apărare solidă şi credibilă, să fie în măsură să gestioneze eficient apărarea spaţiului euroatlantic, printr-o abordare omnidirecţională. De asemenea, aceste decizii au în vedere întărirea capacităţii de reacţie a forţelor aliate şi un nivel superior de libertate de mişcare al acestora, astfel încât NATO să fie în măsură să răspundă eficient oricărei potenţiale situaţii sau acţiuni ostile din exteriorul Alianţei. Aceste decizii, care corespund întocmai intereselor României, vor conduce inclusiv la întărirea Flancului Estic al NATO.

Este de salutat menţionarea, în textul Declaraţiei Finale, a faptului că se va lucra în continuare pentru dezvoltarea capacităţii Brigăzii Multinaţionale pe care România o găzduieşte pe teritoriul său, pentru a contribui la întărirea posturii de apărare şi descurajare a NATO. Este recunoscută, de asemenea, contribuţia măsurilor luate în domeniul maritim şi aerian la Marea Neagră, fiind consemnată creşterea substanţială a prezenţei şi activităţii maritime a NATO în Marea Neagră. În acelaşi timp, decizia luată la Summit de consolidare a posturii maritime aliate va avea efecte pozitive şi asupra situaţiei de securitate din Marea Neagră.

Totodată, a fost aprobată noua Structură de comandă şi control a NATO – mai flexibilă, adaptată realităţilor strategice. În forma sa revizuită, ea va putea să acopere mai bine nevoile specifice regionale şi cele de ansamblu pentru o mai bună conducere a apărării întregului spaţiu euroatlantic. Documentele Summitului menţionează, în acest context, oferta României de a găzdui o structură de comandament NATO la nivel de corp de armată pe teritoriul său, ca parte a Structurii de Forţe, necesară pentru planificarea întăririlor în regiune în caz de necesitate, ceea ce permite ulterior acestei reuniuni demersuri aliate în acest scop.

Aliaţii s-au angajat să facă mai mult pentru a fi mai eficienţi în acţiunile militare şi au decis măsuri pentru creşterea capacităţii de reacţie a Alianţei, prin lansarea NATO Readiness Initiative, respectiv pentru creşterea mobilităţii militare aliate în Europa, ambele obiective susţinute activ şi de ţara noastră.

Summitul NATO a prilejuit dezbateri aprofundate pe tema partajării echitabile a responsabilităţilor, fiind dedicată acestui subiect o sesiune specială a Consiliului Nord-Atlantic, în cadrul căreia aliaţii şi-au expus punctele de vedere specifice în materie. În condiţiile în care nu toţi aliaţii au în prezent la nivel naţional asumat calendarul atingerii pragului de 2% pentru cheltuieli de apărare până în anul 2024, aşa cum a fost decis la Summitul din Ţara Galilor, reuniunea a concluzionat că există acceptul tuturor aliaţilor privind necesitatea accelerării creşterii bugetelor militare, astfel încât în anul 2024 toţi aliaţii să atingă acest nivel.

Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat în intervenţiile sale că România rămâne un aliat activ şi responsabil, partajarea echitabilă a responsabilităţilor fiind esenţială pentru o descurajare eficientă. De asemenea, Preşedintele României a arătat că, începând cu 2017, ţara noastră a făcut progrese considerabile în ceea ce priveşte creşterea bugetului apărării şi înzestrarea şi modernizarea forţelor armate. Aliaţii apreciază eforturile noastre în acest domeniu, la fel ca şi contribuţia substanţială şi constantă a României la misiunile şi operaţiile conduse de NATO.

Summitul a decis, totodată, măsuri, susţinute şi de ţara noastră, în direcţia contracarării mai eficiente a ameninţărilor de tip hibrid, în special cele în domeniul cibernetic, care au crescut în intensitate. Astfel, a fost decisă crearea de echipe de sprijin pentru contracararea acţiunilor hibride, care să acorde asistenţă la cerere aliaţilor în răspunsul faţă de activităţile ostile de acest tip.

Preşedintele României a subliniat necesitatea menţinerii politicii actuale a NATO faţă de Rusia, care este bazată, pe de o parte, pe o descurajare şi apărare puternice, iar pe de alta, pe dialog, această decizie fiind consemnată ca atare în documentele adoptate.
Este important de amintit faptul că participarea României la sistemul de apărare anti-rachetă al NATO este recunoscută ca atare, ţara noastră fiind menţionată în Declaraţia Finală a Summitului ca unul dintre aliaţii care oferă contribuţii naţionale voluntare în sprijinul acestui sistem.

O atenţie deosebită a fost acordată şi aspectelor legate de proiectarea stabilităţii, un concept care vizează îmbunătăţirea securităţii în spaţiul din vecinătatea arealului euroatlantic, prin acţiuni şi sprijin acordat partenerilor NATO din zone problematice din punct de vedere securitar. Preşedintele României a susţinut importanţa continuării eforturilor în acest domeniu de o manieră cuprinzătoare şi echilibrată, astfel încât partenerii Alianţei din Est şi din Sud să fie mai puternici şi mai rezistenţi.

Totodată, Preşedintele Klaus Iohannis a încurajat ca sprijinul pentru aceştia să fie calibrat, în funcţie de nevoile specifice fiecăruia, subliniind atenţia care trebuie acordată partenerilor estici – Ucraina, Republica Moldova şi Georgia, precum şi celor din Balcanii de Vest, care sunt cei mai expuşi acţiunilor de tip hibrid.

În acest context, este de salutat faptul că documentele Summitului menţionează de mai multe ori Republica Moldova şi sprijinul aliat faţă de modernizarea sectorului apărării şi reformele democratice din această ţară, dar şi pentru integritatea teritorială şi suveranitatea sa. Mai mult, pentru prima oară, într-o declaraţie finală a unui Summit aliat, este inclus apelul la retragerea trupelor ruse din Transnistria. În ceea ce priveşte Ucraina, este de menţionat faptul că, între altele, Declaraţia Finală solicită acestei ţări să implementeze deplin recomandările şi concluziile Comisiei de la Veneţia privind Legea educaţiei, aspect susţinut şi de România.

NATO a decis lansarea unei misiuni de instruire şi consolidare a capacităţii de apărare în Irak, în continuarea activităţilor pe care Alianţa deja le desfăşoară în această ţară, cu participarea inclusiv a României.

Totodată, Aliaţii au decis ca NATO să rămână angajat în Afganistan, prin extinderea contribuţiilor financiare în intervalul 2020-2024 şi acoperirea deficitelor de personal ale Misiunii Resolute Support. Contribuţia ţării noastre la aceste eforturi aliate în Afganistan beneficiază de cea mai înaltă apreciere în cadrul NATO.

Summitul a cuprins un moment istoric pentru politica aliată a ,,uşilor deschise”, Aliaţii lansând Macedoniei de Nord invitaţia de aderare la NATO. România este un susţinător puternic al politicii uşilor deschise pe care o consideră unul dintre cele mai valoroase instrumente ale NATO, Preşedintele României salutând declanşarea procesului de aderare a Republicii Macedonia de Nord la Alianţă, ceea ce va contribui la securitatea euro-atlantică, inclusiv prin procesul de stabilizare a Balcanilor de Vest. În plus, aliaţii au reconfirmat sprijinul pentru deciziile Summitului din 2008 de la Bucureşti privind aspiraţiile Georgiei şi Ucrainei de aderare la NATO.

Cu prilejul reuniunii de la Bruxelles, au fost trecute în revistă şi progresele înregistrate în cooperarea NATO – UE. Noua Declaraţie comună adoptată de conducerea NATO şi UE dovedeşte angajamentul ferm pentru consolidarea acestui parteneriat, care corespunde pe deplin intereselor României. Preşedintele Klaus Iohannis salută acest document, subliniind importanţa consolidării şi aprofundării relaţiei NATO-UE, cu asigurarea sinergiei şi complementarităţii între cele două organizaţii, pentru a genera efectele dorite, în beneficiul comun.

Nu în ultimul rând, Preşedintele României salută în mod special Declaraţia privind securitatea şi unitatea transatlantice, care reprezintă un document solid şi important pentru reafirmarea angajamentelor şi valorilor comune de ambele părţi ale Atlanticului, contribuind astfel la consolidarea relaţiei transatlantice – liantul esenţial al Alianţei şi garanţia apărării colective, respectiv a comunităţii democratice de valori din care şi România face parte.

Deciziile aliate cu privire la domeniul apărării, care au fost luate la Summitul NATO de la Bruxelles, reflectă de “o manieră substanţială” obiectivele naţionale, cu accent pe întărirea prezenţei aliate pe Flancul estic, inclusiv la Marea Neagră, se arată într-un comunicat al MApN.

Sursa citată precizează că un alt subiect important a fost reprezentat de găzduirea unui comandament militar NATO de nivel corp de armată pe teritoriul naţional, pentru consolidarea capacităţii de planificare aliată în regiunea Mării Negre.

Danemarca, Estonia şi Letonia au anunţat intenţiile de întărire a relaţiilor de comandă-control în regiunea Mării Baltice, prin înfiinţarea unui nou comandament de divizie, iar Italia s-a oferit să asigure un comandament similar în sprijinul activităţilor desfăşurate în sudul Alianţei, potrivit MApN.

Ministrul Apărării Naţionale, Mihai Fifor, prezent la summit, le-a prezentat miniştrilor aliaţi ai apărării perspectiva naţională asupra coerenţei posturii de apărare şi descurajare şi a procesului de adaptare a Alianţei Nord-Atlantice la noile condiţii ale mediului de securitate, conform sarcinilor trasate la Varşovia în 2016 şi a raportului de evaluări politico-militare aprobat în cadrul Summitului NATO recent încheiat.

Potrivit MApN, el a subliniat, de asemenea, importanţa unei apărări aliate coerente dintr-o perspectivă integrată, de 360 de grade, astfel încât NATO să îşi poată dezvolta capacitatea de răspuns în faţa ameninţărilor de orice natură. În context, ministrul Fifor a evidenţiat că o parte importantă a acestui proces o reprezintă implementarea în totalitate a prezenţei înaintate pe Flancul estic aliat, deopotrivă în segmentele nordic şi sudic.

“Este absolut necesar ca în perioada imediat următoare să discutăm mult mai aplicat despre coerenţa posturii de apărare şi descurajare, astfel încât să ne asigurăm că nu există elemente de planificare strategică neacoperite în implementarea prezenţei înaintate pe întregul Flanc estic aliat”, a precizat ministrul român al Apărării, în cadrul cinei de lucru a miniştrilor aliaţi ai apărării.

Summitul NATO a oferit oportunitatea de intensificare a dezbaterilor Alianţei pe tema situaţiei de securitate din regiunea Mării Negre, împreună cu Ucraina şi Georgia, discuţiile acoperind o gamă largă de preocupări precum: importanţa geostrategică a regiunii pentru securitatea euroatlantică pe fondul consolidării capacităţilor militare ale Rusiei în regiune şi intensificarea tacticilor hibride, se mai arată în comunicat.

La sediul Alianţei, ministrul Mihai Fifor a avut un foarte bun schimb de opinii cu secretarul american al apărării, James Mattis, despre importanţa implementării, în perioada imediat următoare, a deciziilor luate la Summitul NATO, inclusiv iniţiativele ce vizează România şi regiunea noastră, precizează MApN.

În contextul prezenţei sale la Bruxelles, ministrul Apărării Naţionale a avut o întrevedere cu generalul american în rezervă James Jones, şef al Comandamentului Suprem al Forţelor Aliate din Europa (SACEUR) în perioada 2003 – 2006, cu care a avut un schimb de opinii cu privire la evoluţiile de securitate din regiunea Mării Negre, precum şi stadiul iniţiativelor aliate din această zonă şi de pe teritoriul României, mai informează sursa citată.




Alte stiri din: Geopolitica Afisari - 146
Recomandarile Editorilor
Comentarii

 
Abonare newsletter
Mai cititi si ...
Intresting articles
auto moto
wierd stories
Science
vacante