Acasa   ·   Echipa ZiuaVeche.ro   ·   Contact   
Ziuaveche.ro pe Facebook  Ziuaveche.ro pe Twitter  RSS - Ziuaveche.ro  Abonare Newsletter - Ziuaveche.ro
Primul transplant de creier | Google Maps primeşte o interfaţă nouă | Un tablou de Leonardo da Vinci, vândut cu peste 450 milioane de dolari | Rusia influențează opinia publică răspândind știri false | Care sunt alimentele care combat insomnia

Echinocțiul de primăvară

Scris de :     2017-03-20 07:53

Echinocțiul de primăvară, în 2017, are loc la 20 martie: 12 h 29 m, cu puțin timp ca Luna să se afle la faza de Ultimul Pătrar (18 h 58 m).

Odată cu echinocțiul de primăvară în emisfera de nord începe primăvara din punct de vedere astronomic și durează aproximativ 92 de zile.

Este momentul în care Soarele, în mișcarea sa aparentă anuală, trece prin punctul de intersecție al eclipticii cu ecuatorul ceresc, ziua fiind egală cu noaptea în orice loc de pe Pământ. Există două astfel de fenomene: echinocțiul de primăvară și echinocțiul de toamnă.

Cele două puncte de pe ecliptică, în care se află Soarele în momentul echinocțiului, se numesc puncte echinocțiale, fiind denumite punctul vernal și, respectiv, punctul autumnal. Astfel, în același moment, în emisfera sudică se produce echinocțiul de toamnă.

De la un an la altul, fenomenul nu se produce la aceeași dată datorită faptului că anul calendaristic nu este egal cu cel tropic. Echinocțiul de primăvară reprezintă momentul când Pământul este cel mai aproape de Soare și, începând de la această dată, durata zilei va fi în continuă creștere, iar cea a nopții în scădere, până la data de 21 iunie, când va avea loc solstițiul de vară.

Cuvântul “echinocțiu” derivă din cuvântul francez “équinoxe”, care, la rândul lui, provine din latinescul “aequinoctium”, format din “aequus” — “egal” și “nox”, “noctis” — “noapte”.

În emisfera sudică a Pământului, fenomenul este invers, acest moment marcând începutul toamnei astronomice, în regiunile polare, în emisfera nordică, începe lunga zi polară, iar în cea sudică începe noaptea polară, care vor dura, fiecare, câte 6 luni.

Conform tradiției creștine, Paștele este sărbătorit întotdeauna în prima duminică după Luna Plină de după echinocțiu.

Al doilea echinocțiu al anului reprezintă momentul când soarele traversează ecuatorul ceresc, trecând din emisfera cerească nordică în cea sudică, în jurul datei de 23 septembrie, marcând echinocțiul de primăvară în emisfera sudică și echinocțiul de toamnă în emisfera nordică. Punctul de intersecție din acest moment al eclipticii cu ecuatorul ceresc se numește punctul autumnal. Denumirea populară a fenomenului astronomic este Tât Înainte, respectiv Târ Înapoi.

Traditional, acest moment este unul de armonie si de echilibru, de reluare a legaturii omului cu natura, cu tot ce este viu si frumos creat pe pamant.
Ezoteristii sustin ca in ziua de 20 martie oamenii vor simti energii diferite, noi, ciudate la prima vedere, dar patrunzatoare si implinitoare totodata. Este o zi perfecta in care oricine isi poate pune o dorinta legata de suflet.

1. Traditia spune ca Pastele trebuie sarbatorit intotdeauna in prima duminica dupa Luna Plina care are loc dupa echinoctiu. in ziua echinoctiului oamenii trebuie sa reia legatura cu natura, sa gradinareasca, sa calatoreasca in natura.

2. Tot in aceasta zi este indicat ca oamenii sa isi puna pe hartie planurile si sa ingroape hartia sub un trandafir. Daca acel trandafir va inflori repede, inseamna ca dorintele se vor implini.

3. Cu acest prilej, se sarbatoreste pornirea plugului. taranii incep muncile campului si pun animalele din grajduri la treaba. Se spune ca este ziua perfecta in care caii si vitele trebuie scoase afara pentru a fi ferite de boli.

4. Tot in aceasta zi este bine ca oamenii sa nu leneveasca foarte mult pentru ca vor avea de tras din greu tot anul daca vor dori sa obtina ceva maret.

Specialiştii în Etnografie şi Folclor spun că în vechime se aprindeau focuri pentru “a arde” iarna şi a renaşte, prin căldură, spiritul primăverii. Obiceiul a fost asimilat în creştinismul românesc sub forma Focurilor Sfinţilor. “Se crede că focurile şi rugăciunile sfinţilor ajută la depăşirea momentului crucial al echinocţiului, înclinând favorabil echilibrul dintre lumină şi întuneric. Se marchează astfel în chip ritualic un fenomen astronomic obişnuit, dar care dă directia pentru activităţi omenesţi specifice. Cu prilejul echinoctiului se sărbătoreşte şi pornirea plugului, moment consacrat în mai toate culturile lumii, indiferent de religie”, spun specialiştii. Încep lucrările în câmp De altfel, în martie sunt programate toate lucrările de primăvară la câmp şi în gospodării, semn că natura reînvie. În lumea satelor încă se mai ţine cont de superstiţii. Cine mănâncă urzici în această lună, prima buruiană din martie, va fi sănătos tot anul.

Sute de turişti din toată ţara au urca în weekend la cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, pentru a celebra echinocţiul. Cea mai căutată destinaţie este Samizegetusa Regia, fosta capitală a Regatului Dac. Atracţia prinicpală a Sarmizegetusei Regia o constituie în aceste zile ruinele templelor şi construcţiilor misterioase, despre care se presupune că au avut şi rolul unor calendare concepute de preoţii daci.




Alte stiri din: Ezoterism Afisari - 75
Recomandarile Editorilor
Comentarii

 
Abonare newsletter
Mai cititi si ...
Cum va fi VREMEA în decembrie, ianuarie şi februarie 2018 Citeste
Intresting articles
auto moto
wierd stories
Science
vacante