Acasa   ·   Echipa ZiuaVeche.ro   ·   Contact   
Ziuaveche.ro pe Facebook  Ziuaveche.ro pe Twitter  RSS - Ziuaveche.ro  Abonare Newsletter - Ziuaveche.ro
Primul transplant de creier | Google Maps primeşte o interfaţă nouă | Un tablou de Leonardo da Vinci, vândut cu peste 450 milioane de dolari | Rusia influențează opinia publică răspândind știri false | Care sunt alimentele care combat insomnia

Prostia ca mijloc de îmbogăţire a vocabularului

Scris de :     2012-03-12 17:52

Toţi spunem prostii din când în când. Mulţi mai şi facem, dar asta nu devine o regulă decât la cei proşti prin definiţie, pentru care prostia este o caracteristică. Ea ţine de educaţie, cultură, dotare, structură, capacitate de adaptare.

Marin NeacsuEste adevărat acum că şi definiţia, sensul  prostiei, diferă de la individ la individ, de la o zonă la alta, de la o perioadă de timp la alta, de la o cultură la alta. În epoca primitivă erai prost dacă nu ştiai sa faci ca Tarzan, să foloseşti piatra sau să fugi. În sclavagism erai prost dacă nu ştiai să ţii o sabie în mână sau să tragi cu arcul. În Laponia eşti prost dacă nu ştii să faci un iglu. În concepţia lui Becali eşti prost dacă nu ştii să mulgi o oaie, iar în cea a vărului său, dacă nu ştii să te  învârteşti, să speculezi, să profiţi. Odată cu trecerea în alt timp, în alt areal, în altă vârstă, noţiunea se modifică, se schimbă sistemul de valori, aproape se întoarce lumea cu fundul în sus. Pentru un vânător este „fazan“  cine nu nimereşte o potârniche în zbor, iar pentru un lăcătuş e prost cine nu poate monta o broască la uşă.  Nu de puţine ori, ne-am spus fiecare  „băi ce prost am putut să fiu să cred în tipul sau tipa aia!!” sau ,”măi, dar ce prost am fost să mă duc la şefu să îi spun că a greşit. Ce cap am avut ?” Evoluţia face să vedem lucrurile altfel în timp. Şi toate aceste prostii adunate formează un sistem de valori, o ierarhizare şi de cele mai multe ori o evoluţie, o experienţă care se transmite şi face ca cei ce vin după noi să nu repete anumite greşeli. În ziua de azi, datorită tehnicii avansate, acumularea, înmagazinarea şi transmiterea acestor date, experienţe, este mult uşurată şi în avantajul celui ce doreşte să cunoască.

Dar este o sabie cu două tăişuri. Aceeaşi tehnică sau tehnologie, face ca omul să fie mai delăsător, mai puţin preocupat de a acumula, mai puţin interesat de alte experienţe. Copiii de azi nu mai învaţă formule matematice sau chimice, sau de fizică, aşa cum învăţam de exemplu  când eram copil. Este mai simplu acum să le bagi în telefon sau să faci o fiţuică, să o printezi sau să le bagi într-un stick sub formă audio sau mai ştiu eu cum. Şi uite aşa, le foloseşti când ai nevoie. Anumite informaţii însă nu le foloseşti zilnic şi dacă nu le uzitezi, ele se pierd acolo, undeva în memoria telefonului sau a calculatorului şi acolo rămân . Uiţi cu timpul şi unde le-ai pus şi rămâi în memorie numai cu ceea ce auzi zilnic. Şi din cauza acestui prost obicei de a-ţi folosi cât mai puţin propria memorie, atât procesul de memorare în sine cât şi memoria  vor rămâne goale, nedezvoltate. Vei găsi acolo numai ceea ce auzi zilnic. Limbajul tău se va limita la ceea ce există în memoria personală şi cum auzi din ce în ce mai puţine, vei şti din ce în ce mai puţine.

Pe lângă asta, mai există un mare dezavantaj. Acela că numărul celor care sunt  în această situaţie creşte exponenţial şi în curând societatea va fi formată din indivizi a căror experienţă şi capacitate sau bagaj de cunoştinţe este limitat  şi se va forma un cerc de cuvinte, cunoştinţe folosite stereotip aproape, dar limitat. Ce este mai grav însă este că nimănui nu îi va mai păsa dacă ceea ce aude sau foloseşte este corect, pentru că toată lumea face acelaşi lucru şi atunci nu mai are nici cine să corecteze greşelile, nici cine să ţină cont de corectitudinea sau valoarea unui lucru sau a unei expresii. Repetând la infinit aceeaşi prostie, aceasta ia valoare de postulat şi devine regulă. Şi aşa se îmbogăţeşte vocabularul cu termeni deformaţi, se pierde forma corectă şi ne trezim că vorbim „ca proştii”.

Să luăm câteva exemple:

  1. Cuvântul care prosteşte . Toată lumea a  auzit de fata cu succesuri. Este deja atât de cunoscut termenul încât  la „mişto” îl foloseşte toată  lumea. Suntem în faza în care nu mai miră pe nimeni când aude pe cineva spunând succesuri în loc de succese. Mâine vom trece la faza a doua,  când auzind pe cineva spunând succese vom privi puţin miraţi , apoi vom realiza că asta era forma  corectă, care se folosea cândva. În faza următoare, ne vom uita miraţi când cineva va folosi cuvântul  succese apoi vom râde de el. La fel şi cu „almanahele” Şi aşa am ajuns să îmbogăţim vocabularul cu o prostie. Din păcate televiziunile ajută la răspândirea acestei boli.
  2. Cuvântul care modifică. Acest fenomen s-a manifestat recent cu ocazia unui incident mediatic, când un moderator a jignit în direct un membru al CNA. Realizând gafa făcută şi nedorind să rezolve problema bărbăteşte, prin scuzele de rigoare, personajul în cauză şi cu el tot postul de televiziune, prin toţi moderatorii şi redactorii au pornit o campanie de modificare a sensului cuvântului Dobitoc, încât dacă mai ţinea un pic, ajungeau să susţină că a spune cuiva că e dobitoc, este un compliment. Şi toate astea pentru a nu recunoaşte că a spus o prostie, toate astea din orgoliu.  Şi toate astea, pentru că un „dobitoc” a făcut „dobitoc” alt „dobitoc”. Acum fiecare va înţelege ce vrea din acest cuvânt, fiecare să îl interpreteze în funcţie de ceea ce a mai rămas în cutia de valori. Eu l-am folosit pentru a demonstra riscul la care ne supunem ascultând la infinit o prostie.
  3. Cuvântul care greşeşte. Există şi o metodă de a fi prost, încercând să te dai deştept. Este cazul „proştilor culţi”, a snobilor. Care povestesc sau traduc din alte limbi, dar şi traduc aşa cum ştiu ei. Pe când lucram la Centru Regional de Pregătire NATO PfP, aveam din partea britanică un consilier. Primul a fost Robert. Un „britiş” sadea, cu un umor şi un spirit de observaţie ieşit din comun . Cursurile se ţineau în limba engleză. Om trecut prin lume, Robert a sesizat că noi nu vorbeam english, ci ronglish, adică o engleză adaptată la … nevoile interne. Fenomenul de “furcularizare” era aşa de frecvent încât până şi Robert l-a sesizat. Mulţi foloseau „furculeişăn” după  sistemul coanei Chiriţa. Acum câteva zile,pe blogul, său Hari Bucur –Marcu sesiza o gafă a „marelui” Stelian Tănase care a tradus “ THE BACK SEAT OF THE CAR “  prin portbagaj. Greşeală evident minoră pentru unul din cei ce nu sunt obişnuiţi cu limba engleză, dar pentru cineva care se declară scriitor, este impardonabilă. Cine nu citeşte textul  la care domnul Tănase făcea referire, rămâne cu impresia că un individ se otrăveşte în portbagajul unei maşini şi apoi de aici poate trage concluzia că aşa o fi obiceiul prin zonă. Celebră a rămas şi traducerea interpretului de la vizita lui Bush în România în 2002, când “shoulder by shoulder”  a fost tradus prin şold lângă şold. E cert, aici a fost vorba de o greşeală datorată emoţiei, grabei, dar cei care nu cunoşteau limba engleză, au rămas cu impresia că şold se spune aproape la fel şi în română şi în engleză.
  4. Cuvântul care impresionează. Este tot o dovadă de snobism. Uneori e o încercare de a acoperi un adevăr sau de a aburi. Răducioiu săracu, este primul român al epocii moderne, care după 2 ani de fotbal în Italia, venit în ţară, nu mai ştia “come se zice” unui cuvânt în limba română. Acela  este un caz cât de cât scuzabil, dar sunt câţiva care nu au călcat în afară decât pe hartă şi deja au uitat cuvintele româneşti, folosind “ fineţuri“, pentru a arăta că sunt în ton cu termenii “de specialitate“ . Aşa se face că nu mai avem directori , avem manageri, nu mai executăm operaţiuni de întreţinere a tehnicii, ci de mentenanţă, nu mai suntem suţinuţi, avem sustenabilitate,  nu mai  înaintăm cereri de încadrare, aplicăm,  nu mai avem minusuri  în producţie, avem creşteri negative. Şi toate astea, deşi avem corespondenţi ai termenilor în limba română, nu este nevoie de împrumuturi forţate.
  5. Cuvântul care scurtează. Aici specialişti sunt tinerii din ziua de azi iar  internetul zona de responsabilitate. CF, LOL, STF, BRB, MASS, sunt numai câteva exemple de prescurtări, abrevieri, folosite în limbajul internautului, care pentru cei care navighează în lumea virtuală sunt deja  consacrate şi nu mai au nevoie de traducere. S-au întâlnit cazuri de astfel de expresii în lucrări şi teze ale elvilor şi normal că au fost foarte miraţi şi revoltaţi când aceste abrevieri şi expresii au fost considerate greşeli. Peste nici 10 ani, beizadelele de azi, deveniţi Canacheii  şi Igaşii de mâine, vor vota în parlament introducerea acestor termeni în limbajul oficial, iar CCR formată  din actualii avocaţi cu 3 mastere într-un an, vor constata că Legea lui OHM nu este constituţională şi o vor înlocui cu legea lui Om adică “eşti om cu mine, sunt om cu tine “.

Până una alta, azi constatăm aceste fapte, unii trec pe lângă ele fără să le observe măcar, ne obişnuim cu ele până vor deveni invizibile, aşa cum ne-am obişnuit cu Udrea şi cu Băsescu, o să ni se pară că fac parte din cotidian şi nu se poate altfel, aşa cum Rasputin a fost învăţat cu arsenic. Prostia va deveni regula, prostul  etalon, iar cel ce va mai avea un dram de cunoştinţe va fi privit drept un ciudat. Nu este de râs, nu este este o exagerare sau o părere, este un fapt care se întâmplă zilnic, atât de frecvent încât nu îl mai sesizăm. Îl primim odată cu aerul – de altfel din ce în ce mai poluat – pe care îl inspirăm. Iar un popor needucat este un popor uşor de prostit şi de condus. Indiferenţa este arsenicul nostru.

Pentru a demonstra cât de uşor acceptăm greşelile şi le introducem în sistem, vă dau spre citire un text plin de greşeli, pe care sunt convins că îl veţi citi cu uşurinţă şi nu vă va deranja.

Cnofrom uuni stduiu al ueni uinvresttiai elgenze, nu cntozeaa in ce odrnie se alfa lirteele itnr-un cuvant, signruul lcuru ipmotarnt e ca pirma si utlima lierta sa fie la lcuol lor. Rsetul potae fi o vrzaa colmpeta si tot o vei ptuea ctii fraa prboelme. Atsa e din cuzaa ca nu ciitm feicrae lteira, ci cvanutul ca un irtneg.”

Aţi văzut ce uşor e ? După ce veţi citi o pagină întreagă cu un astfel de text, când veţi trece la citirea unui text normal vi se va părea mult mai greu şi chiar ciudat.

Şi ca să ne delectăm, hai să ascultăm o traducere în rongliş model Vacanţa Mare.

Vacanta Mare _ Film Tradus De Irina Nistor

Asculta mai multe audio diverse




Alte stiri din: Opinii Afisari - 893
Recomandarile Editorilor
Comentarii

 
Abonare newsletter
Mai cititi si ...
Cum va fi VREMEA în decembrie, ianuarie şi februarie 2018 Citeste
Intresting articles
auto moto
wierd stories
Science
vacante