Acasa   ·   Echipa ZiuaVeche.ro   ·   Contact   
Ziuaveche.ro pe Facebook  Ziuaveche.ro pe Twitter  RSS - Ziuaveche.ro  Abonare Newsletter - Ziuaveche.ro
Bolile românilor și criza din spitale | Cu ce riscuri se confruntă omenirea (raport oficial) | China a ajuns pe partea întunecată a Lunii (VIDEO) | Horoscop 2019. Bani, sănătate, dragoste, carieră | Incident între un avion militar rus şi unul american deasupra Mării Negre (video)

Scut american antirachetă la Deveselu

Scris de :     2011-05-03 12:16

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a aprobat în şedinţa de luni ca fosta bază aeriană de la Deveselu, din judeţul Olt, să devină locul de amplasare a sistemului american antirachetă.

Deveselu (Google Earth)

Aeroportul Deveselu (Google Earth)

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, marţi, că pentru început la fosta baza aeriană de la Deveselu vor fi dislocaţi 200 de militari americani, subliniind că baza aeriană de la Deveselu rămâne în continuare sub comanda Forţelor Aeriene Române. “Practic, din luna februarie a anului trecut, când România a răspuns pozitiv invitaţiei Statelor Unite ale Americii de a fi parte a acestui program de securitate, s-au desfăşurat analize cu privire la locaţia optimă pentru acest sistem de apărare, au fost analizate mai multe locaţii. Vă pot spune că sunt circa 120 de parametri care trebuie îndepliniţi de o astfel de locaţie pentru ca sistemul să fie în deplină siguranţă. În cele din urmă, s-a optat şi noi am aprobat ca locul de amplasare a sistemului antirachetă să fie în fosta bază aeriană de la Deveselu, judeţul Olt”, a declarat Traian Băsescu. “Precizez, comandantul bazei este ofiţer român. Nu este vorba de o bază americană, ci de o bază militară a forţelor aeriene române, care este parţial utilizată şi de sistemul antirachetă”, a spus el. Potrivit lui Băsescu, pentru deservirea sistemului antirachetă de la Deveselu vor fi dislocaţi în medie circa 200 de militari americani, iar cifra maximă care poate fi atinsă este de 500 de militari.

Delegatia americana si romana la Deveselu

“Sistemul antirachetă american este un sistem defensiv, nu este destinat ofensivei. Este un sistem defensiv de apărare al teritoriul României şi Statelor Unite, de apărare împotriva rachetelor balistice. Sigur, de eficienţa, de eficacitatea sistemului beneficiază şi alte ţări, dar realizarea sistemului este o înţelegere bilaterală americano-română. La momentul la care statele membre NATO vor dezvolta scutul antirachetă, aşa cum s-a stabilit la ultimul summit de la Lisabona, şi componenta americano-română va fi integrată acestui sistem. Deocamdată este o tratare bilaterală a sistemului şi repet, baza aeriană Deveslu rămâne sub comanda ofiţerilor din forţele aeriene române”, a mai spus Băsescu.

Deveselu, prima baza aeriana dotată cu MiG-15

La 10.03.1952, prin ordinul Marelui Stat Major se înfiinţa Regimentul 206 Aviaţie Vânătoare Tactică, acesta fiind subordonat Diviziei 66 Aviaţie Tactică din zona de operaţii de Sud-Est a României şi îşi începe activitatea la 19.03.1952, pe aerodromul Deveselu. Structura organizatorică includea: comanda regimentului, statul major, patrula comandă şi trei escadrile de aviaţie de vânătoare. Iniţial, regimentul a avut în dotare avioane IAK-11 şi IAK-18, iar începând cu luna mai 1952, au început să intre în serviciu avioanele MiG-15, în scurt timp regimentul devenind operaţional.

În februarie 1962, o primã escadrilã a fost echipatã cu 12 avioane MiG-21 F-13 (Izdelie 74 sau Fishbed B) pe aerodromul Deveselu; a doua escadrilã, echipatã cu avioane MiG-21 F-13 (15 august 1963), a fost dislocatã pe aerodromul Mihail Kogãlniceanu.

La 30 iunie 1982, este fondată Escadrila 48 Aviaţie Vânătoare pe aerodromul Deveselu. La 30 iunie 1986, Escadrila 48 Aviaţie Vânătoare se transformă în Regimentul 71 Aviaţie Vânătoare. La 9 iunie 1987, Regimentul 71 Aviaţie Vânătoare este dislocat pe aerodromul Câmpia Turzii.

Oficiali români şi americani merg azi la Deveselu

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a luat decizia ca locaţia în care vor fi amplasate elemente ale sistemului american de apărare antirachetă să fie Unitatea Militară 01871 din judeţul Olt, informează MApN. Reunit la 2 mai 2011, CSAT a discutat rezultatele procesului de selecţie a locaţiei preconizate a găzdui elementele din România ale sistemului american de apărare antirachetă. Procesul a fost demarat în contextul negocierilor cadrului juridic aferent participării ţării noastre la proiectul american şi s-a finalizat în urmă cu câteva săptămâni. El a constat din analiza în format inter-instituţional, de către instituţiile româneşti şi americane cu expertiză relevantă, a celei mai bune opţiuni care să corespundă tuturor criteriilor tehnice fixate de cele două părţi.

Decizia CSAT privind locaţia este o decizie de etapă, importantă în procesul de finalizare a negocierilor bilaterale pentru desfăşurarea pe teritoriul României a sistemului SUA de apărare antirachetă. Consimţământul final privind locaţia şi regimul juridic al acesteia va fi exprimat de către Parlamentul României, care, potrivit prevederilor legale în vigoare, urmează să ratifice Acordul privind amplasarea, pe teritoriul României, a unor elemente ale sistemului american de apărare antirachetă, rezultat în urma definitivării procesului de negociere.

Şefii delegaţiilor României şi SUA care negociază Acordul privind amplasarea, pe teritoriul României, a unor elemente ale sistemului american de apărare antirachetă – secretarul de stat în MAE Bogdan Aurescu şi subsecretarul de stat al SUA Ellen Tauscher, împreună cu şeful Statului Major General al Armatei României, general-maior Ştefan Dănilă – vor efectua, în cursul zilei de marţi, 3 mai 2011, o deplasare în judeţul Olt, pentru a avea, începând cu ora 12.00, o întâlnire de lucru cu autorităţile locale, la sediul Prefecturii judeţului Olt. Vor fi discutate raţiunile şi implicaţiile deciziei de amplasare la unitatea militară 01871 Deveselu a unor elemente ale sistemului american de apărare antirachetă.

Participarea României la scutul antirachetă

Participarea României la dezvoltarea sistemului american de apărare antirachetă în Europa, în noua sa variantă (European-based Phased, Adaptive Approach for Missile Defense/EPAA), anunţată de Preşedintele SUA, Barack Obama, la 17 septembrie 2009, un rezultat al demersurilor diplomatice româneşti, reprezintă un succes al ţării noastre, atât în relaţia bilaterală cu Statele Unite, cât şi din punctul de vedere al afirmării României ca partener de încredere în cadrul NATO. Proiectul bilateral cu SUA contribuie substanţial la întărirea securităţii României şi la consolidarea Parteneriatului Strategic bilateral, susyine MAE. Este semnificativ faptul că propunerea şi respectiv decizia de participare au avut loc la începutul anului 2010, când România şi SUA au aniversat 130 de ani de relaţii diplomatice bilaterale. Procesul de negociere a documentelor juridice care vor reglementa cooperarea bilaterală în domeniul apărării antirachetă a fost declanşat oficial la 17 iunie 2010, iar până în prezent s-au desfăşurat şase runde de negocieri.

În paralel cu participarea la sistemul american de apărare antirachetă, România sprijină dezvoltarea unui sistem NATO de apărare antirachetă, care să se bazeze pe elementele principiale decise la Summit-ul de la Bucureşti şi reiterate la Strasbourg-Kehl şi Lisabona, respectiv indivizibilitatea securităţii Alianţei, solidaritatea colectivă, acoperirea integrală a teritoriului Aliat. Partea română salută reflectarea segmentului de „apărare antirachetă” – atât în noul Concept Strategic, cât şi în Declaraţia Summit-ului de la Lisabona (noiembrie 2010) – ca element-cheie al apărării colective, care să protejeze întreg teritoriul şi populaţiile statelor aliate. Decizia României de participare la sistemul american EPAA este în deplin acord cu hotărârile adoptate pe această temă la Summit-urile NATO de la Bucureşti (aprilie 2008), Strasbourg-Kehl (aprilie 2009) şi Lisabona (noiembrie 2010).

În perspectivă, proiectul nostru bilateral cu SUA va reprezenta o contribuţie valoroasă la viitorul program NATO de apărare antirachetă. Potrivit Raportului privind revizuirea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice (Ballistic Missile Defense Review Report), publicat de Departamentul american al Apărării la 1 februarie 2010, sunt avute în vedere patru etape de realizare:

– Etapa I (în desfăşurare):

Protejarea unor porţiuni ale Europei de Sud-Est, prin desfăşurarea de sisteme radar şi interceptori SM-3 amplasaţi pe nave, însoţită de amplasarea unui sistem radar înaintat, care va detecta lansarea rachetelor încă din faza ascendentă a traiectoriei. Prima etapă a demarat la 7 martie 2011, prin trimiterea în Marea Mediterană a navei „USS Monterey”, echipată cu sistemul Aegis.

– Etapa II (orizont de timp 2015):

Extinderea protecţiei aliaţilor NATO prin operaţionalizarea unei noi generaţii de interceptori SM-3 (care să permită lansarea de la sol) şi a unor noi baze radar. Acestea vor fi amplasate în unităţi terestre din Europa de Sud-Est. În proiect, este convenit faptul că interceptorii vor fi amplasaţi în România, în timp ce locaţia bazei radar urmează a fi stabilită.

– Etapa III (orizontul de timp 2018):

Extinderea acoperirii sistemului la toate statele membre NATO din Europa, prin amplasarea unei noi baze terestre în Polonia, precum şi prin continuarea procesului de dezvoltare a unor noi interceptori SM-3, amplasaţi pe mare şi pe uscat.

– Etapa IV (orizontul de timp 2020):

Extinderea protecţiei la eventuale atacuri cu rachete intercontinentale, inclusiv prin dezvoltarea în continuare a rachetelor SM-3 şi a sistemelor radar.




Alte stiri din: Armata Afisari - 1,085
Recomandarile Editorilor
Comentarii

Intresting articles
auto moto
wierd stories
Science
vacante