Acasa   ·   Echipa ZiuaVeche.ro   ·   Contact   
Ziuaveche.ro pe Facebook  Ziuaveche.ro pe Twitter  RSS - Ziuaveche.ro  Abonare Newsletter - Ziuaveche.ro
5 motive pentru care rujurile mate sunt cele mai indicate pentru plaja | Mediul de afaceri începe să se rarefieze. Tu cu cine faci business? | Bolile românilor și criza din spitale | Cu ce riscuri se confruntă omenirea (raport oficial) | China a ajuns pe partea întunecată a Lunii (VIDEO)

Scutul american antirachetă are probleme grave

Scris de :     2012-04-23 09:48

Proiectul scutului de apărare antirachetă, un proiect-cheie al preşedintelui american Barack Obama, conceput pentru a proteja SUA şi Europa de un eventual atac iranian, se confruntă cu întârzieri semnificative, costuri mai mari decât cele estimate şi probleme tehnologice majore, care se regăsesc şi în cazul sistemelor ce urmează să fie amplasate în România, arată două rapoarte guvernamentale americane, scrie Associated Press.
scut-antiracheta-mda-milRapoartele elaborate de Departamentul american al Apărării şi de experţi din Congres pun la îndoială eficienţa scutului antirachetă, un program ce se află în centrul planurilor americane de apărare a Europei şi care reprezintă un subiect sensibil atât în plan intern cât şi în relaţia cu Rusia.
Conform celor două documente, interceptoarele de rachete au erori de fabricaţie, sistemele radar dispun de o putere redusă, iar senzorii nu pot face distincţia între focoase şi alte obiecte.
Primul raport redactat de Comisia Ştiinţifică de Apărare, un grup consultativ pe lângă Departamentul Apărării, a fost publicat la sfârşitul anului 2011, dar a trecut neobservat, mai scrie AP. Deşi ajunge la concluzia că nu există ‘obstacole fundamentale’ pentru sistemul european, raportul atrage atenţia asupra unor probleme majore, fără a indica însă cum pot fi ele rezolvate. Potrivit unor experţi, rezolvarea acestor probleme ar presupune modificări substanţiale şi costisitoare.
Al doilea raport a fost publicat vineri de Curtea Americană de Conturi. Anumiţi reprezentanţi ai Partidului Republican susţin ideile exprimate în cele duă rapoarte, afirmând că ele sunt conforme cu punctul lor de vedere potrivit căruia programul a fost conceput în grabă pentru a estompa temerile Rusiei, ţară care a emis obiecţii serioase faţa de planurile anterioare ale Administraţiei Bush, fără să se ia în calcul dacă acesta chiar va putea deveni operaţional într-un termen atât de scurt. În perspectiva alegerilor prezidenţiale din luna noiembrie, republicanii îl acuză pe Obama că este un lider slab, dispus să cedeze în faţa cererilor altor state.
scut antirachetaProgramul scutului antirachetă a fost o piatră de încercare încă de la jumătatea deceniului trecut, când preşedintele George W. Bush a anunţat un plan de amplasare de interceptoare cu rază lungă de acţiune în Europa Centrală pentru a răspunde unei posibile ameninţări reprezentate de rachetele iraniene. Acest plan a înfuriat Rusia, care crede că programul este menit să constituie o contrapondere în faţa rachetelor sale balistice intercontinentale, ceea ce ar elimina echilibrul nuclear şi implicit caracterul disuasiv al armelor nucleare. Şi unii reprezentanţi ai Partidului Democrat american s-au opus, susţinând că SUA cheltuie miliarde pe o tehnologie discutabilă.
Barack Obama, imediat după ce a preluat funcţia de preşedinte în anul 2009, a repus pe tapet programul într-o versiune prin care a încercat să atenueze temerile Moscovei, propunând instalarea de interceptoare care să contracareze în mod special rachetele iraniene cu rază medie de acţiune şi nu cele cu rază lungă de acţiune de care dispune şi Rusia. Programul presupune patru faze, la început urmând să fie folosite radare de tipul Aegis amplasate pe nave de război şi un radar mai puternic instalat în Turcia, urmând ca ulterior radarele Aegis să fie amplasate în România şi Polonia, iar sistemul va fi modernizat cu noi versiuni de rachete interceptoare. Acorduri în acest sens au fost semnate cu Polonia, România şi Turcia. Obama susţine că noul sistem va fi superior celui avut în vedere de Administraţia precedentă, întrucât el este realizat pe baza unei tehnologii testate.
Aegis graficÎnsă cele două rapoarte pun la îndoială virtuţile acestei tehnologii. Astfel, în raportul redactat de Comisia Ştiinţifică de Apărare se afirmă că radarele Aegis instalate pe navele de război au o rază de acoperire prea scurtă, care nu permite lansarea rachetelor interceptoare la timp, această rază de acoperire fiind esenţială în cuprinderea continentului european. Aceeaşi problemă o are şi radarul terestru din Turcia, el având la rândul său nevoie de o rază de acoperire extinsă. Raportul mai critică şi faptul că nu este clar cum va fi modernizat acest sistem. Un purtător de cuvânt al Agenţiei americane de Apărare Antirachetă, Rick Lehner, răspunde acestor critici cu argumentul că în circa nouă ani mai mulţi sateliţi vor îmbunătăţi capacitatea acestor radare de a detecta rachetele inamice, el pretinzând că radarele vor fi suficient de puternice chiar de la început.
Raportul mai sesizează şi faptul că inginerii încă nu au demonstrat că senzorii sistemului pot detecta dacă un interceptor a distrus o rachetă purtătoare de arme nucleare pentru că nu poate face distincţia între o astfel de armă şi alte obiecte, cum ar fi bucăţi dintr-o rachetă deja distrusă. Aceeaşi temere este exprimată şi în cazul altor sisteme de apărare antirachetă americane, experţi în domeniu considerând că scutul antirachetă poate fi păcălit în momentul lansării unei rachete prin folosirea de ‘capete nucleare momeală’ care devin ţinte false, cum ar fi baloanele, riscându-se astfel irosirea rachetelor interceptoare pentru distrugerea unor ţinte inexistente. Rick Lehner admite că identificarea rachetelor purtătoare de arme nucleare este în continuare dificilă, dar afirmă că tehnologia actuală este adecvată pentru a contracara ameninţările şi poate fi perfecţionată.
Dar un renumit fizician care a citit raportul, Richard Garwin, crede că probeleme sesizate sunt mult prea serioase pentru a putrea fi depăşite.
Raportul Curţii Americane de Conturi avertizează la rândul său că Departamentul Apărării doreşte să implementeze o tehnologie înainte ca eficacitatea acesteia să fi fost dovedită, avertizând că Administraţia riscă să creeze un sistem ‘cu performanţe reduse, cu costuri mari, care ar putea conduce la întârzieri în programul de dezvoltare şi probleme în activitatea de testare’. În plus, presiunea ca acesta să fie gata până în anul 2015, termenul limită fixat de preşedintele Obama, a împins Departamentul Apărării să comande deja interceptoare care vor fi instalate în a doua fază, deşi nu se ştie dacă acestea vor putea fi operaţionale. Se mai atrage atenţia că motoarele rachetelor din a treia fază ar trebui reconcepute.
Raportul critică şi planul de instalare a unui radar în România, înainte ca acesta să fie testat, avertizând că acest radar ar putea interfera cu telefonia mobilă, cu emisia radio şi TV de la noi din ţară, alterând semnalul acestora. Cu privire la acest aspect Rick Lehner a răspuns că problema este în curs de examinare şi dacă vor apărea astfel de disfuncţionalităţi, SUA se vor strădui să le remedieze. ‘Abordăm foarte serios acest lucru’, a spus el.




Alte stiri din: Armata Afisari - 300
Recomandarile Editorilor
Comentarii

Intresting articles
auto moto
wierd stories
Science
vacante