România și Ucraina devin și mai tensionate, după ce Kievul a recunoscut modificarea adâncimii Canalului Bîstroe, pentru ca ulterior să spună că sunt lucrări de întreținere. Bucureștiul cere intervenția europeană și verificarea lucrărilor.
Relația între România și Ucraina se complică, după unele decizii ale autorităților de la Kiev. Ministerul ucrainean al Infrastructurii anunța, printr-o postare pe Twitter, pe 17 februarie, că a adâncit canalul Bîstroe, deși diplomații Kievului din România dădeau asigurări că se fac lucrări de mentenanță.
Drept urmare, Ministerul Transporturilor a convocat, luni, instituțiile din subordine care activează în domeniul naval pentru a pune cap la cap informațiile. Astfel, potrivit unor surse politice, în urma întâlnirii s-a ajuns la concluzia că ucrainenii au dragat cel puțin până la adâncimea de 7 metri pe Canalul Bîstroe, fără ca partea română să fie informată. „Adevărul“ a cerut noi explicații Ambasadei Ucrainei pentru modul în care a comunicat informațiile despre cazul Canalului Bîstroe, însă până în momentul închiderii ediției instituția nu venise cu un răspuns.Potrivit surselor din Ministerul Transporturilor, debitele pe brațul Sulina ar fi scăzut din cauza lucrărilor Ucrainei, ceea ce ar afecta deplasarea navelor de transport. În plus, potrivit acestora, ucrainenii ar deversa materialul dragat în Marea Neagră, iar curenții maritimi ar aduce aceste aluviuni pe Bara Sulina, ceea ce provoacă scăderea adâncimilor, unde ar fi fost înregistrată o scădere a adâncimii cu 70 cm. În plus, dragajele efectuate și pe brațul Chilia pentru a asigura debitele pe Bîstroe provoacă retragerea apei de pe canalele adiacente din Delta Dunării și afectează atât flora și fauna, cât și transportul de pasageri, arată sursele citate. Protejarea florei și faunei din Deltă a dus la încetarea oricărui demers de a face din Bîstroe un canal folosit pentru nave mari și cu scop comercial, încă din anii 2000, când au apărut primele tensiuni pe acest subiect.
Acțiuni cu premeditare. Ciucă vrea verificări
Acțiunile ucrainenilor ar fi fost premeditate, spun surse politice. În februarie 2022, înainte de începerea războiului, Consiliul de miniștri ai Ucrainei ar fi aprobat lucrări pentru navigația pe Bîstroe, iar războiul ar fi fost folosit ca pretext pentru a obține acordul de tranzit pentru nave terțe pe canal (potrivit acordului bilateral, doar navele cu pavilioane ale țărilor riverane pot tranzita canalul. Navele statelor riverane pot tranzita doar respectând adâncimile inițiale ale Canalului Bîstroe – 4,2 m). Intrarea unor nave terțe din zona maritimă conduce, de fapt, la necesitatea adâncirii șenalului.
Datele i-au fost prezentate premierului Nicolae Ciucă, ministrul Transporturilor având discuții și cu Adina Văleanu, comisarul european pentru Transporturi, care ar fi precizat că Bruxelles-ul nu va accepta, sub niciun pretext, încălcarea de către Ucraina a convențiilor internaționale și bilaterale pe mediu.
Nicolae Ciucă a precizat că ambasadorul Ucrainei în România a fost convocat la MAE pentru ca partea română să obțină aprobarea unor verificări în teren. „Întreținerea este de 3,5 metri, ce depășește înseamnă adâncirea canalului. Pe baza măsurătorilor, atât Ministerul Mediului cât și alte instituții vor acțiunea ca atare, inclusiv prin sesizarea Comisiei Europene“, a spus Ciucă. Liderul de la Palatul Victoria a precizat că statul român a solicitat prin Ambasada Ucrainei „ca autoritățile ucrainene să își dea acordul astfel încât navele noastre cu echipamente tehnice, care pot să verifice adâncimea canalului, să poată să meargă inclusiv în partea ucraineană și să execute aceste lucrări“.
Contradicții ale Kievului
Ministerul Infrastructurii din Ucraina a afirmat, într-o postare pe Twitter, că adâncimea de navigare pe Canalul Bîstroe a crescut de la 3,9 la 6,5 metri, fiind vorba de un demers economic, în favoarea „porturilor de export“. Ulterior, pe site-ul Ministerului Infrastructurii ucrainean a fost transmis un mesaj cu privire la creșterea adâncimii de navigare: „Conform ordinului din 16 februarie, emis de portul Izmail, pescajul de trecere al navelor în tronsonul de la kilometrul zero al gurii Bîstroe a Dunării, până la kilometrul 77 al gurii Chilia, este de 6,5 metri, iar din kilometrul 77 până la kilometrul 116 al estuarului – 7 metri. La începutul invaziei rusești, pescajul maxim era de numai 3,9 metri. Îndepărtarea sedimentelor s-a făcut ca parte a programului UE «Solidarity Lanes», menit să promoveze dezvoltarea rutelor logistice alternative pentru exporturile ucrainene“.
Ambasadorul Ucrainei la București, Ihor Prokopchuk, a precizat în cadrul întâlnirii cu cei din Ministerul Afacerilor Externe din România că acțiunea de dragare are loc doar pentru asigura navigabilitatea până la portul Izmail, nefiind vorba de vreo adâncire. Practic, reiau din mesajul publicat anterior pe Facebook, care se bate cap în cap cu ce spune Ministerul Infrastructurii de la Kiev. La rândul său, MAE a cerut încetarea oricărei activități de adâncire, dacă nu ține exclusiv de întreținerea căii de navigație.
Și unul dintre consilierii lui Volodimir Zelenski, Mihailo Podolyak, a lăsat impresia că încălcarea unor convenții e permisă, dat fiind că Ucraina e încă în război. „Cred că avem acum alte priorităţi, e război. Aceste întrebări legate de ecologia unei regiuni, Delta Dunării, se pot discuta în detaliu la nivelul ministerelor noastre pentru a fi găsite soluţiile necesare“, a afirmat consilierul prezidențial, citat de Antena 3.
Ciolacu, în ofensivă pe subiect
Spre deosebire de colegii din PNL, partid care are atât premierul, cât și ministrul Afacerilor Externe, PSD a fost mult mai vocal. Liderul PSD, Marcel Ciolacu, a cerut încetarea lucrărilor, amintind solidaritatea României: „Poporul român însă nu acceptă să rămână fără această minune a naturii care este Delta Dunării! Vreau să fiu foarte clar: minciunile, manipulările și minimalizarea problemei trebuie să înceteze! Autoritățile române trebuie să ia decizii rapide pentru ca lucrările de pe Bîstroe să înceteze imediat și situația să revină la normal. Vom face apel la toate convențiile internaționale, bilaterale și la toate forurile pentru cauza Deltei Dunării“, a precizat Ciolacu.
1 comentariu
ZUIE MELENSKI
Comments are closed.