Acasa Actualitate-Interna Energia încurcă socotelile BNR: noua prognoză arată o inflație de 5,6%. Dacă va rămâne numai atât!

Energia încurcă socotelile BNR: noua prognoză arată o inflație de 5,6%. Dacă va rămâne numai atât!

scris de Misu Andrei
39 afisari

Banca Naţională a României (BNR) a majorat prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an de la 4,1% la 5,6%, ceea ce reprezintă o creștere de aproape 37% a prognozei de inflație, în numai trei luni, cât a trecut de la precedenta estimare! La fel de adevărat este și că, în Raportul asupra inflației din luna martie, prognoza pentru sfârșitul anului era de 3,4%, majorată în luna mai la 4,1%, pentru ca acum să fie de 5,6%. În jumătate de an, prognozele de inflație ale BNR au crescut cu 65%! Principala ”sursă” de creștere a inflației o reprezintă majorarea prețurilor la energie (carburanți, curent electric și gaze naturale), ”responsabilă” pentru 3 dintre cele 5,6 procente ale inflației. Totuși, noua prognoză se bazează pe datele culese până la sfârșitul lunilor mai – iunie. Iar marile creșteri au început să aibă loc din luna iulie. Având în vedere majorările actuale ale prețurilor la energie electrică și gaze naturale, care, la rândul lor, vor influența și prețurile celorlalte bunuri și servicii, cel mai probabil inflația va depăși și noua prognoză! În aceste condiții, Banca Centrală nu va mai micșora dobânda de politică monetară, în cel mai fericit caz o va păstra pe cea din prezent, de 1,25%/an, deși, în opinia noastră, cel mai probabil, în ultima parte a anului, BNR va majora dobânda – cheie până undeva spre 2%! Practic, energia încurcă socotelile BNR!

energie lectrica

„Balanţa riscurilor la adresa traiectoriei inflaţiei, în opinia noastră, este înclinată în sus, posibil persistenţă a dezechilibrului între cererea crescută şi oferta insuficintă la anumite categorii de produse. (…) Există factori care împing preţurile în sus. După acest vârf, care este deja în prezent, îl avem aici după noi, inflaţia care va fi anunţată peste două zile sau, mai degrabă, după mine, ca să nu angajez pe mulţi colegi, va depăşi 5% sau va fi în jur de 5%. Şi subliniez acest lucru pentru că, de regulă, când noi facem o prognoză la sfârşitul anului, să spunem va fi 5,6%, cum este şi aici, există tendinţa să se spună aşa: Banca Naţională prognozează de acum înainte o inflaţia de 5,6%, preţurile vor creşte cu 5,6%. Nu este aşa! Inflaţia e deja 5%, deci mai degrabă vedem, bineînţeles şi cu acţiunea politicii monetare, care a început deja să se întărească, mai degrabă vedem o temperare a creşterilor de preţ şi acesta este efortul nostru, să menţinem inflaţia între 5 – 5,5% până la sfârşitul anului, pentru ca apoi, observaţi, datorită efectului de bază, indicele preţurilor de consum în ianuarie coboară deja sub 5%, pe la 4 şi ceva la sută. Am punctat şi trimestrul III şi trimestrul IV, sfârşit de trimestru ca să vedeţi că aceşti 5,6% nu este o noutate. Nu este o prognoză că preţurile vor creşte de acum înainte. Prognoza noastră este că, prin eforturi, inclusiv în domeniul monetar, vom reuşi să ţinem preţurile undeva între 5 şi 5,5%. Mă refer la indicele preţurilor de consum. Deci creşterile din toamnă vor fi foarte mari. Pentru sfârşitul anului următor, datorită faptului că dispare şi efectul de bază din ianuarie cu electricitatea şi cel din vară cu gazele naturale, prognoza noastră este că indicele preţurilor de consum coboară la 3,4%. Oricum, faţă de prognoza precedentă, creşterile de preţuri sunt semnificativ mai mari”, a declarat guvernatorul Mugur Isărescu la prezentarea Raportului asupra inflației.

Pe de altă parte, acesta a anunțat că jumătate din inflaţia de 5% este din preţuri administrate, pe care BNR nu are posibilitatea să le controleze.

„Componentele energetice au contribuit cel mai mult la saltul inflaţiei din acest an. Cotaţiile celor mai multe materii prime s-au poziţionat pe o traiectorie pronunţat crescătoare pe fondul revenirii cererii, dar şi al unor probleme pe latura ofertei. Creşterea preţului ţiţeiului este încorporată rapid în preţul combustibililor, în schimb factura la gaze naturale se ajustează cu o anumită întârziere, în funcţie de specificaţiile contractuale. Avem aici şi o analiză, care arată că traiectoria ascendentă a cotaţiei energiei electrice este alimentată şi de accelerarea tranziţiei verzi pe plan comunitar. În ceea ce priveşte preţurile volatile, legume, fructe, ouă, variaţia anuală rămâne negativă, deci ne ajută într-un fel, dar este în semnificativă atenuare. La acest lucru, la o influenţă pozitivă a contribuit şi faptul că producţia de legume şi fructe din UE a fost net superioară faţă de media anilor anteriori. (…) În ceea ce priveşte preţurile de producţie, cam peste tot în lume şi mai ales în Europa, dar şi în SUA avem majorări substanţiale preţurilor de producţie pe seama costurilor cu inputurile. Atenuarea însă, pe termen scurt, a costurilor cu forţa de muncă este evidentă”, a mai spus Mugur Isărescu.

În plus, acesta a precizat: „Nu poţi să te baţi cu creşterea preţurilor la electricitate mărind rata dobânzii. Deci scopul nostru când facem, întărim politica monetară, este să descurajăm alte creşteri de preţuri şi să ducem creşterea economică în limita în care poate economia să echilibreze cererea cu oferta”.

În ceea ce privește nivelul inflației, Mugur Isărescu a menţionat că „nu suntem singurii”, şi că „nu ne putem decupla de lume”, iar scenariul prezentat nu este deloc „apocaliptic”.

„Este rezonabil faţă de ce se întâmplă în lume. Când ai inflaţia în Statele Unite 5,4%, în Ungaria în jur de 5,3%, în Polonia 5%…. şi în Germania, ţara stabilităţii preţurilor şi a unei inflaţii scăzute, istoric după Al Doilea Război Mondial, inflaţie de 3,1%. În acest context, prognozele noastre sunt, să le numesc, rezonabile. Trebuie, însă, acţionat din vreme ca ele – şi mai ales creşterile de preţuri administrate – să nu se ducă în runda a doua. Adică să strice anticipaţiile şi să se încadreze în decizii privind preţurile la nivelul întreprinderilor”, a afimat șeful Băncii Centrale.

Leul se întărește

Pe de altă parte, șeful Băncii Centrale a spus că leul s-a întărit faţă de euro. „Nu am pierdut încrederea în activitatea economică şi nici încrederea societăţii şi, pe de altă parte, deprecierea, cât s-a manifestat, a ajutat la corecţia treptată a deficitului extern. Sau ajută. După mişcările din anul precedent, care au arătat leul mult mai stabil decât monedele cu care ne comparăm, începând cu primăvara acestui an, celelalte s-au mai apreciat, apoi s-au repreciat, excepţie făcând coroană cehă. Leul rămâne o monedă comparativ mai stabilă decât cele din regiune. Cursul valutar rămâne un indicator la care întreaga societate se uită ca indicator de stabilitate şi de încredere”, a mai spus Isărescu.

„Prognozele sunt făcute în piaţă şi au tot dreptul analiştii să facă aceste prognoze. După câte vedeţi leul s-a cam întărit. Nu s-a depreciat, s-a întărit. Este adevărat că este o evoluţie de vară. Recolta bună de cereale, vin traderii, cumpără direct din câmp, am înţeles şi eu, şi vând valută ca să cumpere cu lei. Atunci s-a mărit oferta. Au mai venit şi românii din străinătate de Sfânta Maria. La casele de schimb, dacă mergeţi, chiar aici în stradă (n.r. – lângă sediul BNR), cursul la casele de schimb, care de regulă erau peste cursul Băncii Naţionale, acum sunt sub cursul Băncii Naţionale. Nu ştiu cât de tranzitorie este această apreciere, dar vedeţi cât de mult riscă şi cei care fac prognoze din acestea, că o să ajungă mâine, poimâine cursul la 5 lei. Noi suntem interesaţi să ţinem inflaţia sub control şi asta spune foarte mult şi în ceea ce priveşte controlul lichidităţilor şi impactul acestui control asupra situaţiei din piaţa monetară şi piaţa valutară. Încercăm să păstrăm echilibrele”, a spus Mugur Isărescu.

Moneda naţională s-a apreciat luni în raport cu euro, care a fost calculat de Banca Naţională a României la 4,9131 lei, în scădere cu 0,14 bani (-0,03%) faţă de cotaţia precedentă, de 4,9145 lei. Pe data de 14 iulie 2021 moneda naţională a atins pragul de 4,9283 lei pentru un euro.

Dobânda – cheie nu mai scade

Pe de altă parte, șeful BNR a declarat că poate să apară întrebarea de ce BNR nu a majorat dobânda de politică monetară şi a precizat că există o secvenţialitate în a întări politica monetară.

„Cu alte cuvinte, înainte de a spune vor creşte dobânzile, noi am spus şi spunem şi acum dobânzile nu mai scad. Ciclul de scădere a dobânzilor în România s-a oprit şi pe urmă vom lua şi deciziile următoare în funcţie de ce se va întâmpla şi ce vedem în Europa şi în lume”, a mai explicat guvernatorul BNR.

Acesta a mai precizat că Banca Centrală nu mai cumpără titluri de stat de mai multe luni şi tot de câteva luni BNR sterilizează excesul de lichiditate.

„Nu am concurat niciodată Ministerul de Finanţe. Am fost foarte atenţi la absorbţia de lichiditate şi le-am lăsat suficienţi bani în piaţă să se finanţe în condiţiile date. Condiţiile date nu sunt stabilite numai de către Banca Naţională, condiţiile în care se finanţează Ministerul de Finanţe, aşa cum şi ratele de dobândă la care se împrumută pe piaţa internaţională au o multitudine de alte componente, alţi determinanţi. Numai o parte ţin şi de politica noastră, iar la politica noastră, a Băncii Naţionale foarte importantă este credibilitatea. Să avem o politică credibilă, că atunci îi ajutăm pe cei de la Finanţe să se împrumute la dobânzi rezonabile pe piaţa internaţională, aşa acum şi dumneavoastră de multe ori aţi menţionat”, a spus Mugur Isărescu, întrebat despre operaţiunile BNR pe piaţa monetară în condiţiile în care MF este presat că nu şi-a acoperit decât 60% din nevoile de finanţare.

De asemenea, el a menţionat că băncile comerciale sunt cele care furnizează lichiditatea şi aici negocierea este una de piaţă, cu multe componente.

„Noi nu i-am concurat. Adică nu ne-am dus să le luăm toată lichiditatea ca să le creăm probleme. Sub nicio formă şi de fapt s-au şi finanţat, să fim rezonabili şi raţionali. Dacă vă uitaţi la yield-urile lor (n.r. – randamentele) au continuat să scadă semnificativ până la un anumit moment, dar dobânzile în piaţă nu sunt scoase din pălărie. Nu zice banca Naţională te împrumuţi cu asta”, a explicat Mugur Isărescu.

Citeste si

Prețul curentului electric ”scoate peri albi” autorităților spaniole. La noi, autoritățile sunt ”zen”

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult