Subiectele primite de elevi la Limba română în cadrul Evaluării Naționale au fost de nivel mediu, poate puțin peste, susțin profesorii de specialitate.
Textele sunt lungi și destul de complexe, potrivit profesoarei Mihaela Apetrei. În același timp, „partea de gramatică nu este banală, ba chiar urmărește unele capcane (imperativul negativ al lui „a face” și acel „dragi”). Dar mai sunt și altele”, apreciază Mihaela Apetrei.
Totodată, caracterizarea de personaj nu e cel mai ușor subiect pentru o compunere, presupune sa știi niște concepte și sa operezi cu ele, subliniază ea. Are însă și o veste bună: „Poate despre asocierea de texte de la ex.9 am putea zice ca e un pic mai simpla, având în vedere ca poți asocia cu un basm (cu condiția sa-l fi citit…). Una peste alta, deși absolut tot ce conține subiectul de examen a fost cuprins în testele de antrenament (deci nu avem elemente surpriza, și asta e bine), complexitatea în sine a exercițiilor respecta o scala crescătoare de dificultate, care va permite și diferențierea elevilor – asa cum e firesc, de altfel”, conchide profesoara.
Unde puteau greși elevii neatenți
Notă bună, dacă ai învățat tot anul Ana Gorcea, profesoară de Limba și literatura română la Colegiul Național „Alexandru Papiu Ilarian” din Târgu Mureș, apreciază la rândul ei că un elev care a muncit în mod constant pentru examenul de Română ar trebui să ia o notă de 7 cu ușurință, pe subiectele date.
„Din ce am remarcat, subiectele respectă rigorile stabilite și anunțate și programa în sine. Nivelul subiectelor mi se par puțin peste mediu. Sunt câteva exerciții care puteau fi problematice pentru elevi dacă nu erau atenți. Cu excepția unui singur exercițiu referitor la frază, toate conținuturile sunt deja parcurse până la finalul clasei a VII-a. Ele sunt abordate, aprofundate, asimilate și la nivelul clasei a VIII-a, sunt reluate toate – mai puțin 7B, care e conținut strict de clasa a VIII-a – în rest toate au fost făcute până la finalul clasei a VII-a. Exercițiul 6B elevii puteau greși dacă nu erau atenți la enunțul cu verbul a face la modul imperativ, formă negativă – negație plus infinitivul verbului – deci nu face și, cu siguranță, unii au scris nu fă! Un gard mai mare de dificultate mi se pare că are și 8B unde se cereau formele corecte, deci trebuia scris dragile mele și nu dragele mele. Mai putea fi problematică forma unui pronume de identitate sau acordul încrucișat, tot de la partea de gramatică”.
ă profesoara, din textele studiate la clasă. ”Dintre elevii mei unii au asociat cu Cireșarii, alții cu Hoțul de cărți sau Matilda, dar acestea sunt lecturi suplimentare”, a mai spus profesoara.
S-a respectat modelul de subiecte
Chiar și fără recapitulările pierdute din cauza grevei generale a profesorilor, elevii care au învățat tot anul pot lua note decente la examenul scris de Română, este de părere profesoara Cristina Tunegaru.
„Subiectele nu au fost dificile, nu au fost exerciții care să pună probleme elevilor. S-a respectat și modelul de subiecte, exact așa cum ne așteptam și la literatură și la gramatică. Nici textul literar nu a fost dificil, deși în mod normal ne așteptam la asta”, a comentat profesoara pentru ”Adevărul”.
La textul literar – un fragment din basmul Limir împărat de Ioan Slavici – se putea observa ușor valorile cerute la exercițiul nr. 9, respectiv munca, bunătatea, călătoria, perseverența, a mai spus profesoara. „La fel, la exercițiul 8 se putea folosi textul al II-lea foarte ușor, pentru că era evident în finalul textului care sunt regulile pe care copiii trebuie să le respecte și legătura dintre reguli și familie, respectiv tradiții”, a comentat Cristina Tunegaru.
Poate exercițiul 8B să fi fost puțin mai dificil, acolo unde li se cerea elevilor să enunțe forma corectă dragile sau dragele (mele fete) acordul încrucișat – ale căror – sau condițional optativul aș dori, cu un singur i la final, adaugă profesoara.
Compunerea de final este, la fel, una la care copiii se așteptau. „Nu e o compunere dificilă, pentru că textul e ușor de înțeles și nu cred că au avut dificultăți. Dacă au respectat cerința integral – cele 4 subpuncte – nu vor avea nicio problemă să obțină un punctaj bun. Se acordă puncte și pentru redactare, scriere corectă, punctație, coerență, la toate exercițiile de literatură – 11 puncte în total”, atrage atenția profesoara de Limba română.
La exercițiul 7A, la care se cerea ca elevii să prezinte în minimum 30 de cuvinte un element de conținut comun celor două texte date, acest element comun putea fi animalele. „Pentru că în textul I, Lia îngrijește oile și câinii, iar în textul al II-lea copiii merg cu vitele la păscut. Sau plantele. În primul text apar florile care sunt și personificate, iar în textul al II-lea apar ciupercile, apar fructele. Nu era bine dacă, de exemplu, scriau familie, pentru că familia e o temă, nu un element de conținut comun”, a explicat Cristina Tunegaru.
Iar la exercițiul 9A nu trebuiau neapărat să facă asocieri cu basmul. Puteau asocia cu orice text în care se observă o valoare comună. „De exemplu, în textul I se observă bunătatea Liei. Elevul poate asocia cu orice text în care se observă un personaj, inclusiv în texte pe care le-au citit ei. Inocenții, de Ioana Pârvulescu. Sau Cireșarii, de Constantin Chiriță. Sau orice alt text, incluisv dramatic, Răspunsul nu e limitat nici măcar de tipologia textului. Doar să fie text literar, era singura condiție”, exemplifică Cristina Tunegaru. Altă valoare care putea fi observată în textul I este munca. Sau perseverența, adaugă profesoara.
Tunegaru apreciază că mulți elevi vor putea obține note bune, pentru că subiectele date au fost discutate pe tot parcursul anului școlar: „Nu a fost nimic să spunem din materia predată toată spre finalul anului școlar. Nici măcar la exercițiul cu propoziții subordonate, în general, la partea de gramatică nu au fost cerințe care să-i pună pe elevi în dificultate”, apreciază profesoara.
