Analist politic la Radio France International si fost director adjunct la postul de radio Europa Libera, criticul literar Mircea Iorgulescu apare in documentele de la CNSAS ca sursa pentru Securitate, folosita pentru dezinformarea si influentarea scriitorilor. Numele conspirative date de fostul regim opresiv au fost „Mirel” si „Dorin”. Dosarul sau a fost trimis de Colegiul CNSAS judecatorilor Curtii de Apel Bucuresti pentru a se stabili calitatea de colaborator.
Intr-o nota informativa din 25 noiembrie 1976, semnata de Mircea Iorgulescu cu numele conspirativ „Dorin” si primita de locotenentul major Maiereanu Vasile, criticul oferea Securitatii o descriere a poetului Dorin Tudoran (D.T.), urmarit pentru „pozitie politica necorespunzatoare” si „legaturi suspecte cu elemente dusmanoase din emigratie”. „Prezenta analiza a activitatii literare a criticului si poetului D.T. a fost solicitata sursei “Dorin” in calitatea sa de specialist in aceste probleme, cu scopul de a concretiza evolutia angajarii politice a lui D.T. dupa comentariul de la Europa Libera, in care era citat ca scriitor nonconformist.. Sursa “Dorin” va continua sa il aiba in atentie pentru a ne putea informa in legatura cu activitatea sa literara, anturajul, conceptiile lui politice, precum si pentru a-l influenta pozitiv in masura in care va fi posibil”, nota Maierean. Mircea Iorgulescu sustinea in 1983, conform rapoartelor informative ale Securitatii, ca „intreprinderea unor represalii impotriva lui D.T., oricare ar fi ele, nu ar conduce decat la popularizarea lui si crearea unui al doilea caz P.G…. De asemenea, a promis ca-i va reprosa lui Tudoran ca procedeul ales pentru a se face public nu este indicat si ca atitudinea sa prejudiciaza obstea scriitorilor din tara noastra”.
Plan aprobat de Nicolae Plesita si Iulian Vlad
In mai multe planuri de masuri aprobate de generalii Iulian Vlad si Nicolae Plesita se stabileste ca „se va actiona pentru discreditarea lui D.T. fata de postul de radio Europa Libera si emigratie, cat si in randul scriitorilor din tara, in special cei aflati in anturajul sau, creandu-se disensiuni intre acestia. In acest scop va fi folosit si sursa „Dorin””. Scopul era ca informatorii folositi de Securitate sa acrediteze in randul scriitorilor idei din care sa rezulte incorectitudinea procedeului folosit de Tudoran, faptul ca acesta doreste sa-si creeze o carte de vizita pentru momentul in care va ajunge in strainatate si lipsa lui de talent.
Folosit in dosarul lui Paul Goma
„La intalnirea din data de 23 martie 1977 cu sursa “Dorin” au rezultat urmatoarele: discutand cu criticul D.T. despre actiunea lui P.G. si scrisorile trimise de acesta la „Europa Libera” a comentat ca D.T. dezapreciaza total ce face P.G.”, se scrie intr-o nota de raport semnata de ofiterul de Securitate. Criticul Iorgulescu oferea astfel informatii Securitatii despre starea de spirit a scriitorilor despre cazul disidentului Paul Goma.
Informatii despre eseistul si romancierul Bujor Nedelcovici
Bujor Nedelcovici a fost cel care a cerut, in august 2006, verificarea lui Mircea Iorgulesu de catre CNSAS. „Mirel” a fost folosit de Securitate pentru a aplana un conflict declansat intre Nedelcovici si directorul editurii „Cartea Romaneasca”, dupa ce ultimul a refuzat sa publice nuvela „Capetenia din Golf” pe motiv ca exista o similitudine cu romanul „Ereticul imblanzit” publicat in Franta. „Sa-l folosim pe Mirel pentru temperare si influentare pozitiva”, nota capitanul Florea Lucian in noiembrie 1985. „Spune-mi deschis prieteneste, daca este adevarat ce afirma unii dintre colegii binevoitori ca vrei sa-ti creezi o platforma de disident si apoi sa te stabileste in Occident”, l-a chestionat Iorgulescu pe Nedelcovici. Dupa ce acesta a spus ca nu urmareste sa intre in „mecanismul disidentei”, „Mirel” l-a sfatuit sa se prezinte la Comitetul de partid al Sectorului 1 si sa sustina ca nu doreste sa-si depuna carnetul de partid, cum afirmase, dar ca se lasa in grija partidului, intrucat la conducerea Uniunii Scriitorilor nu gaseste intelegere. „Mirel ne-a comunicat ca influentarea pozitiva a lui N.B. s-a dovedit eficienta. Acesta i-a dat un telefon in care i-a relatat ca nu a depus carnetul la partid”, se arata in nota ofiterului din 9 noiembrie 1985. Securitatea a apreciat activitatea depusa de criticul Mircea Iorgulescu, intr-o nota de stadiu din 1986 aratandu-se ca „in temperarea lui N.B. a fost folosit cu eficienta sporita criticul literar Mircea Iorgulescu”. Sursa avea misiunea ca Nedelcovici sa nu se initieze in actiuni protestare si sa fie receptiv la propunerile facute de factorii decizionali.
