Zdrang, trosc-pleosc si buf….Asta a fost joi pe la 21.00, pe soseaua Panduri din Bucuresti, inainte de marea pana de curent. A fost cu suspans si cu emotie. Nu s-a oprit brusc si dintr-o data. Mai intai a cazut cablul, internetul, apoi o parte din electrocasnice si cateva becuri. Mureau cateva secunde apoi isi reveneau. Le-am scurtat suferinta cu cate un „off”.Apoi liniste deplina ca s-a dat „off” la tot cartierul. Pace, Intuneric si Iubire, deci toate elementele necesare unei minunate nopti exoterice. Sa fi fost in jur de 21.45…
Ca tot romanul impartial, cuminte si disciplinat, mi-am zis „asta e”, sa mergem deci la somn daca Enelul incearca sa ne explice, suficient de convingator, ca noaptea nu-i ca ziua. Cum somnul insa nu venea, ma zgaiam asa prin intuneric si ma gandeam la niste vecini de etaj, tineri cu copil de nici doi ani, care erau de acum obisnuiti. Ca doar nu trecusera nici trei zile de cand si-au privegheat o noapte intreaga contorul decedat in asteptarea echipei de interventie rapida a sus-numitului….In timp ce mintea tesea diverse variante horror, cu mancarea din frigider care isi dadea obstescul sfarsit, cu aragazul care poate a fost uitat pornit, cu lumanarile din bucatarie in care poate n-am suflat suficient de convingator, o briza suspecta se instala subtil. In nici doua minute, cele mai sumbre temeri s-au adeverit: caldura, apa calda, apa rece plecasera si ele intr-o lume mai buna. Mi-am zis: sa vezi ca mayasii au dat-o-n balarii cu calendarul ala al lor si te pomenesti ca 2012 o fi, de fapt, in noaptea asta. Dar sa stiti ca m-am inselat. Slava Domnului! S-a dat drumul la curent, cam pe la 01.00. In jur de 7.00 s-au intors, spasite, si celelalte utilitati.
Parea ca totul revine la normal. N-a fost sa fie! Cafeaua mi-a alunecat cu noduri dimpreuna cu un calup de stiri, tot apocaliptice: Mutu cica a tras pe nas niste sibutramina iar Geoana e cercetat de ANI. Ataaat! Imi fac bagajele si plec la Cahul! Ptiu, Kabul!
