Acasa Actualitate-InternaInvestigatii Incendiar! Ei au ordonat macelul de la Intercontinental!

Incendiar! Ei au ordonat macelul de la Intercontinental!

scris de Ziua Veche
19 afisari

Dinca, Postelnicu si Barbu Petrescu au ordonat Armatei impuscarea si calcarea cu tancurile a demonstrantilor de la Intercontinental, in seara de 21 decembrie 1989. Decizia luata in fata hotelului: „Sa se traga in rebeli, sa se termine odata!”

 

 

Sutele de morti si raniti din noaptea dintre 21 – 22 decembrie 1989 au fost ordonate de generalul Ion Dinca, zis „Te-Leaga” – fost membru al Biroului Permanent al Consiliului Politic Executiv al PCR, responsabil pe Armata; de Tudor Postelnicu – fost ministru al Internelor si de Barbu Petrescu – fostul primar al Capitalei.

Asta reiese dintr-o declaratie incendiara care a stat ascunsa in fisetele Procuraturii Militare Bucuresti din data de 25 ianuarie 1990 si pana in prezent.

Declaratia apartine col (r) Florin Mares, de la UM 01315 Bucuresti, care avea sarcina sa transmita ordinele Consiliului de Stat catre trupele militare masate in centrul Capitalei, cu misiunea de a-i anihila pe demonstrantii anticomunisti si anticeausisti iesiti in strada pentru a-si castiga libertatea. Declaratia a fost data la 25 ianuarie 1990 in fata unui colonel de justitie – procuror in Procuratura Militara Bucuresti (vezi facsimil). Ulterior, in ianuarie 1990, oamenii lui Ion Iliescu au incercat sa-l declare „fara discernamant” pe ofiterul Florin Mares, cand acesta a incercat sa avertizeze ca omorurile de dupa 25 decembrie 1989, comise de unitatile militare care se impuscau intre ele, riscau sa duca la incriminarea militarilor Armatei.

Mortii erau depozitati la Hotelul Negoiu

 

Iata continutul declaratiei col. Mares: „In noaptea de 21/22 decembrie 1989, fiind numit de comandantul diviziei sa asigur legatura intre trupele aflate in misiune si divizie la Consiliul de Stat, am vazut si trait ca martor direct al evenimentelor petrecute pe b-dul Magheru in fata Hotelului Intercontinental. In urma incercarilor repetate ale transportoarelor amfibii blindate de a da la o parte masinile din baricada realizata de demonstranti si a eseuarii acestor incercari, dl. Dinca s-a consultat cu dl. Postelnicu si dl. Barbu Petrescu, primarul Capitalei si au cazut de acord ca nu este alta solutie decat sa se traga in manifestanti si sa se termine odata. Dl. Dinca l-a chemat pe ministrul Milea (n.n. – ministrul si comandantul Armatei romane la acea data) si i-a comunicat ca isi asuma toata raspunderea sa se traga in rebeli si sa se termine odata. Ministrul Milea a afirmat ca nu poate sa faca aceasta si a plecat la militari. Daca demonstrantii s-ar fi indreptat spre Casa Republicii, au stabilit sa se traga asupra lor fara nicio somatie. La venirea tancurilor pe bulevard, toti au rasuflat usurati si au spus ca problema se va rezolva. Vazand ca pe fiecare tanc era desant si militarii erau speriati, m-am prezentat la ministrul Milea si i-am raportat sa aprobe sa dau desantul jos, iar tancurile sa plece fara acesta ca altfel se va intampla o drama. Ministrul mi-a spus ca m-am gandit bine si a aprobat aceasta, tancurile plecand fara desant la interventie.

In jurul orei 04.00 s-a restabilit linistea. A mai fost de fata lt. Col. Ursanu, seful transmisiunilor la UM 01315 Bucuresti, care poate confirma cele afirmate. Mentionez ca pe fiecare tanc erau militari inarmati cu pistoale mitraliera, cu cate 300 cartuse si grenade, iar eu eram constient ca acestia, in starea disperata in care erau ori mureau ori iesea un macel. Dintre demonstranti, daca erau prinsi din multime, ii luau militienii in primire cate 10-15, sareau cu bastoanele pe ei, dupa care ii duceau taras in fata Hotelului Negoiu, unde erau depozitati. Aceasta imi este declaratia pe care o dau si o semnez”.

Desi ofiterul nu a descris in declaratia sa cele petrecute la momentul ordonarii interventiei armate asupra demonstrantilor, amintim ca tancurile au spulberat baricada de la Intercontinental cu peste 60km/h, iar dupa ele, soldatii si ofiterii Armatei au tras unii in sus, altii direct in oameni, functie de sufletul pe care l-au avut. Toata zona a fost umpluta de cadavre si raniti care se tarau in balti de sange, iar dupa ce trupele Armatei au format lanturi tacute la fiecare intrare pe bulevard, au aparut dubele Militiei care cu un sadism greu de imaginat ii scuipau si loveau pe ranitii care mai miscau. In dubele Militiei (vestitele Aro albastre), atat ranitii cat si mortii erau aruncati unul peste altul la gramada.

Dinca si Postelnicu nu mai traiesc azi. Despre fostul primar al Capitalei, Barbu Petrescu, acesta nu a suferit nicio consecinta, devenind un prosper om de afaceri.

 

Iliescu-FSN si tactica Securitatii

 

Deosebit de relevant pentru elucidarea cauzelor care au dus la musamalizarea vreme de 20 ani a crimelor Revolutiei, este modul in care au reactionat Ion Iliescu si apropiatii sai, printre care si Paul Jerbas, atunci cand col. Florin Mares i-a informat ca daca nu se pune capat actiunilor unitatilor militare care se impuscau intre ele in acele zile, se  risca un protest al militarilor, si chiar o incriminare a acestora. Consecinta depunerii de catre ofiter a unui memoriu catre Ion Iliescu pe aceasta tema, a fost o tentativa de compromitere a ofiterului de catre comandantii lui, dupa modelul preferat al Securitatii: declararea celui indezirabil drept „lipsit de discernamant”.

Iata o alta declaratie a col. (r) Mares, data procurorilor militari despre acest episod: „Asupra comandamentului Diviziei si subunitatilor subordonate nu s-a deschis focul decat de militarii de la constructii, care-si aveau sediile in blocurile de pe strada Margeanului. Pe 05.01.1990 m-am prezentat la generalul Pletos, pentru a-i raporta sa-mi aprobe sa merg la FSN pentru a le aduce la cunostinta ca moralul si starea militarilor e necorespunzatoare si ca vor iesi in strada, ceea ce ar duce la incriminarea militarilor si ca se impune sa se faca o informare succinta si reala a evenimentelor si a pozitiei FSN fata de Armata si relatia lui concreta cu Armata Romaniei. Seful de cabinet, Paul Jerbas, la orele 05.00 mi-a precizat ca generalul Pletos doarme si nu poate fi deranjat. M-am prezentat in mai multe randuri, raspunsul fiind ca doarme. Pe propria mea raspundere m-am urcat in masina personala si m-am prezentat la Guvern. Am prezentat pistolul si munitia la poarta si am cerut sa fiu primit de Ion Iliescu.”

In continuarea declaratiei sale, ofiterul a aratat ca nu a fost primit de Iliescu, si ca a fost invitat sa-i scrie un memoriu acestuia: „Memoriul a fost preluat de Paul Jerbas si mi-a precizat ca-l va informa pe Ion Iliescu. Ulterior a venit in biroul colonelului Cernat, colonelul Ionascu, seful Geniului Armatei I si seful meu direct pe linie de arma si lt.col. Carp Gheorghe. M-au chestionat cu privire la motivele venirii mele la Guvern. Au constatat ca problemele ridicate de mine sunt juste, colonelul Ionascu a parasit incaperea, iar eu impreuna cu lt. Col. Carp Gheorghe cu masina personala ne-am intors la Divizie. Generalul Pletos a dat ordin medicului sef al Diviziei sa ma interneze la Spitalul militar Central, la Neuropsihiatrie. Medicul sef a spus ca sunt in toate facultatile mintale… Masura luata de generalul Pletos a fost sa fiu retinut 3 (trei) zile in birou cu santinela la usa, care sa nu permita accesul altor persoane. Mi se aduce mancare si apa. La toaleta eram insotit de santinela. Problema s-a reglementat dupa venirea la conducerea Diviziei a generalului Rosu. Atat declar si semnez”.

 

Asa cum Ziuaveche.ro a dezvaluit in repetate randuri, circa 80% din mortii si ranitii de la Revolutie au fost impuscati dupa data de 22 decembrie 1989 cand Ceausestii au fugit, iar conducerea tarii a fost preluata de Ion Iliescu si camarila sa, fara ca unitatile Armatei sa fie retrase. Dimpotriva, CFSN a tinut Armata pe strazi, iar unele trupe au fost manipulate astfel incat unitatile militare sa se impuste intre ele, iar cetatenii chemati sa apere sedii de stat care nu erau atacate de nimeni, sa cada victime ale gloantelor militarilor sau a unor civili neinstruiti carora li s-au impartit in mod iresponsabil arme.

 

0 comentariu

nelamuritul 15-05-2010 - 08:41

mai mult de 8 miliarde pe an pentru ei? da, daca nu-s indiscret, la ce ne folosesc?

M_D_L 16-05-2010 - 05:15

Concedierea masiva a bugetarilor va avea un impact pozitiv asupra calitatii invatamantului superior. In prezent cei mai multi studenti (95%) sunt interesati doar de diploma, nu sa si invete sa faca ceva. Vor ca pe baza diplomei sa ocupe un post caldut la stat (la propriu si la figurat). Nici cadrele didactice nu se mai forteaza sa predea ce trebuie si sunt intr-o goana permanenta dupa puncte (scoase din articole copy-paste, luate de pe Internet), ca sa beneficieze de salariile grase acordate celor cu gradul didactic de profesor universitar. Laboratoare nu se mai fac si aparatura este casata, pentru ca „ii incurca” pe domnii universitari.
Sa speram ca multe facultati vor fi inchise, din lipsa de candidati, daca se vor reintroduce examenele de admitere.
Va garantez 100% ca trei sferturi din facultati vor trage obloanele. Nu are rost sa se tina sute de mii de tineri in facultati fantoma, doar ca sa se mascheze somajul in randul tinerilor. Pe timpul lui Ceausescu, cand aveam sute de fabrici si uzine, erau 115000 de studenti, iar acum sunt peste 750000. Sa nu le mai dea diplome la toti retardatii si sa-i lase sa se duca la munca in tarile din Vest, sa aduca valuta in tara, sa le putem returna celor de la FMI datoria si dobanda mult dorita.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult