Acasa Actualitate-InternaInvestigatii Incendiu puternic in Centrul Vechi al Capitalei

Incendiu puternic in Centrul Vechi al Capitalei

scris de D.S.S.
4 afisari

Un incendiu puternic a izbucnit, la miezul noptii de luni spre marti, intr-un club din Centrul Vechi al Capitalei. Mai multe cladiri din zona au fost evacuate.

Incendiu puternic in Centrul Vechi al Capitalei

Incendiu puternic in Centrul Vechi al Capitalei

Un pompier a fost ranit cand o bucata de tencuiala a cazut. Barbatul a fost lovit la cap. Pompierul rănit a fost atins în zona capului de bucăţi din imobilul afectat de incendiu. El a fost transportat la o ambulanţă, pentru a i se acorda primul ajutor.

La parterul imobilului de pe strada Gabroveni se află un club, ai cărui clienţi au fost evacuaţi, din raţiuni de siguranţă.

„S-a întrerupt lumina dintr-o dată şi eu am ieşit să văd ce se întâmplă şi… fum în curte… nu am ştiut de unde vine focul, am început să ţip, să ies afară, am dat telefon imediat la 112”, a spus o locatară.

„Clădirile fiind vechi, firele sunt cum sunt, că nimeni nu s-a… decât le-a dat cu vopsea pe afară ca să pară că-s frumoase”, spune un alt locatar.

Pompierii au avut o misiune dificilă, patru ore a durat întreaga operaţiune.

Incendiul a fost deosebit datorită străzilor înguste şi, ca de obicei, a problemelor cu hidranţii. Am intervenit cu 11 autospeciale cu apă şi spumă, două autoscări, autospeciale de lucru la înălţime, două echipaje de prim ajutor, două descarcerări şi maşina medicului de urgenţă”, a declarat Paraschiv Petre, comandatul grupului 1 de intervenții.

Oamenii care locuiesc în Centrul Vechi sunt nemulţumiţi că autorităţile nu au făcut nimic să renoveze clădirile, care se pot prăbuşi în orice moment. Ei spun că au făcut zeci de sesizări către primărie, fără a primi vreun răspuns.

„Toate clădirile astea din centrul vechi cad pe noi. Nimeni nu ia măsuri, nimeni nu face nimic pentru noi, locatarii care au mai rămas în clădirile astea vechi. Au făcut atâtea restaurante, atâtea cafenele şi oricând există riscul să sărim în aer cu toţii”, spune un alt locatar.

Centrul Vechi al Capitalei este o locaţie cunoscută pentru numărul mare de incidente de acest tip, clădirile nefiind renovate sau amenajate de la începutul anului 1900.

16 comentarii

Tache 18-06-2014 - 02:48

Economia americană are nevoie de război

Establishment-ul american a început o campanie de promovare a războiului în calitate de „elixir magic” pentru resuscitarea economiei americane.

Chiar şi cele mai respectabile instituţii media din SUA încep să inoculeze maselor pop.ulare ideea că pacea globală reprezintă un pericol pentru economie.

Tyler Cowen, columnist la The New York Times, explică în recentul său articol că „lipsa războaielor majore ar putea afecta negativ creşterea economică”. Această logică se înscrie perfect în matricea de gândire neo-liberală şi neo-keynesiană care domină în establishement-ul politic şi academic american. Economistul John Maynard Keynes, care a pus bazele ideologiei economice după care se ghidează Washingtonul de azi, era convins că economia poate fi stimulată prin proceduri ciudate, cum ar fi îngroparea şi apoi scoaterea din pământ ale unor containere pline de bancnote. În logica lui Keynes, o asemenea „industrie minieră” ar putea deveni motorul unei economii care suferă de depresie. Nu este surprinzător ca urmaşii acestui ilustru economist să fie convinşi că un război major ar putea revitaliza economia americană.

Deşi în SUA au existat economişti care explicau cetăţenilor cu maximă seriozitate faptul că uraganul Catrina va contribui la creşterea PIB-ului american, cei care scriu şi promovează asemenea materială în presa „quality” din Statele Unite nu-şi doresc ca războiul să se desfăşoare pe teritoriul american. Dacă acceptăm această aserţiune, atunci situaţia devine clară, iar aprecierile referitoare la utilitatea economică a unui război devine explicabilă în baza unei logici macabre, dar eficiente. În cadrul celor două războaie mondiale în care SUA a participat în calitate de instigator şi finanţator al tuturor părţilor beligerante, au fost distruse active ale concurenţilor companiilor americane, au fost anihilate circuite de producţie, iar potenţialul economic şi uman al concurenţilor geopolitici ai Statelor Unite a fost redus drastic. Astăzi, vedem tentative americane de a lansa conflicte noi sau de a dezgheţa conflicte existente în aşa fel încât America să rămână unica insulă de stabilitate într-o lume cuprinsă de conflicte militare regionale şi războaie civile. Aşa se explică implicarea americană în aşa-zisa Primăvara Arabă, războiul din Irak, războiul din Siria şi războiul civil din Ucraina. La fel, devine perfect explicabilă dorinţa de a separa potenţialul economic european de resursele energetice ale Rusiei prin impunerea unor sancţiuni artificiale.

SUA se apropie de faliment şi se pare că liderii americani au ajuns la concluzia logică: pentru ca economia americană să supravieţuiască, restul lumii trebuie să ardă în flăcările războaielor regionale.

Valentin Mândrăşescu

UnUL 18-06-2014 - 06:47

Iar ticălosul ăsta de Mândrășescu, Tăchiță? N-ar nicio credibilitate.

Tache 18-06-2014 - 07:34

Cum n-are nicio credibilitate ? Citeste articolul din New York Times ! Domnul Mandrasescu nu face nimic altceva decat sa prezinte acest articol si sa adauge cateva observatii de bun simt.

The Lack of Major Wars May Be Hurting Economic Growth

………………………………………………………………………………

The world just hasn’t had that much warfare lately, at least not by historical standards. Some of the recent headlines about Iraq or South Sudan make our world sound like a very bloody place, but today’s casualties pale in light of the tens of millions of people killed in the two world wars in the first half of the 20th century. Even the Vietnam War had many more deaths than any recent war involving an affluent country.

Counterintuitive though it may sound, the greater peacefulness of the world may make the attainment of higher rates of economic growth less urgent and thus less likely. This view does not claim that fighting wars improves economies, as of course the actual conflict brings death and destruction. The claim is also distinct from the Keynesian argument that preparing for war lifts government spending and puts people to work. Rather, the very possibility of war focuses the attention of governments on getting some basic decisions right — whether investing in science or simply liberalizing the economy. Such focus ends up improving a nation’s longer-run prospects.

http://www.nytimes.com/2014/06/14/upshot/the-lack-of-major-wars-may-be-hurting-economic-growth.html?smid=tw-nytimes&_r=1

UnUL 18-06-2014 - 07:43

Bun, un profesor de economie face speculații – pe un ton aparent obiectiv și neutru – asupra impactului lipsei de conflicte militare asupra creșterii economice mondiale. E un punct de vedere personal – mai mult sau mai puțin avizat – fără nicio relevanță asupra politicilor guvernamentale.

UnUL 18-06-2014 - 07:59

Și, evident, gunoiul de Mândrășescu răstălmăcește totul într-o cheie antiamericană.

Tache 18-06-2014 - 08:36

„SUA se apropie de faliment şi se pare că liderii americani au ajuns la concluzia logică: pentru ca economia americană să supravieţuiască, restul lumii trebuie să ardă în flăcările războaielor regionale.”

Ce anume este rastalmacit in aceasta concluzie de final ? Tu ai citit articolul din New York Times ?

UnUL 18-06-2014 - 10:15

Evident că l-am citit, nu fac comentarii despre articole cărora le-am citit doar titlul – sau nici măcar atât – ca unii de pe aici.
Și afirmația cu falimentul SUA e mai mult decât discutabilă, indiferent cine o face.

jan dinu 18-06-2014 - 09:07

Domnul TACHE ,noi americanii iubim
— RAZBOI shi Pace — (Tolstoi ) pentru
progresull lumii ! O facem doritori ca lumea sa fie mai buna shi mai dreapta .. Un ultim exemplu este ca
premierul irachian ne cere ajutorul iarashi spre a face pace in IRAK
noi ne dedicam eforturile spre aceasta nobila misiune care vrem s-o ducem la bun sfirshi ca aceasta tzara sa ramina
intreaga shi pop- ulatia lor sa traiasca in liniste shi fara
ura fraticida intre doua entitati religioase ale aceluiash
model religios – musulmanismul – !
Noi NU suntem jandarmi lumii,dar fortza noastra globala
face ca multi sa ne ciara ajutorul asha cum este
de asemenea cazul pop -orului ucrainian care shi el
doreste independentza shi neatirnare fatza de altii
care pina de curind se erijau ca stapinitorii” lagarului
socialist ” condus de rushii sovietici !
Cu dorintze de schimbare shi vederea corecta a realitatilor lumii de astazi …d-le TACHE
JD-USA

UnUL 18-06-2014 - 10:17

Interesantă postare, dar care nu-l va scoate pe Tăchiță din puținele lui idei fixe.

UnUL 18-06-2014 - 10:17

Erată. „din ideile lui puține și fixe”; e mult mai exact.

Titircă Inimăbună 18-06-2014 - 13:27

Incendiu puternic in Centrul Vechi al Capitalei?
Este sigur mana ruseasca!

UnUL 18-06-2014 - 14:04

N-a fost văzut cuva Tache prin preajmă?

UnUL 18-06-2014 - 14:05

„cumva”

pathfinder 18-06-2014 - 14:11

Tache si-a depus demisia in Kiseleff.
A motivat ca nu mai suporta unulicii, pathfindericii, valverzii, congolezii, titirezii si pungasii de pe forum.
A mai mentionat ca vrea transferul la forumurile de peste Prut ca-i este dor sa mai injure si in limba materna. Rusa binenteles!
Unde mai pui ca pana se prind si aia ca-i diliu poate cere transferul ca postac la ziarele romanesti din Siberia…

- - प्रिंस Parpanghel Carpathian LORD 18-06-2014 - 14:33

Tooot phola ai ramas kkt. singere !
Daca altcineva facea o propaganda fatisa pt. iranpress , basca antiromanismul motivat sub pretext rusesc , distinsul Batca …lua masuri !

Fa , tu o deductzie cu minimum de efort ..telectual
cacanare!

pathfinder 18-06-2014 - 14:49

Cacanare … nu-i asa.
Au mai fost si vor mai fi din astia.
Pe fosta Ziua erau mai multi.

Acum sunt pe alte forumuri unde gasesc tampiti care-s mai usor de manevrat.
Daca vrei iti spun si despre ce forumuri ar fi vorba, dar cred ca le stii sau poti sa le deduci matale…

Mai ajung si pe ZV din cand in cand.
Vin ca valul si dispar ca valul.

Comments are closed.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult