Consiliul National de Studiere a Arhivelor Securitatii (CNSAS) ar putea fi pus in curand “pe butuci” de catre Curtea Constitutionala, dupa modelul ANI, datorita unor erori strecurate in art. 2 din Legea nr. 293/2009 pentru aprobarea OUG 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitati. Exceptia de neconstitutionalitate a respectivului articol a fost ridicata de avocatul Sebastian Cudrici (foto), din Baroul Bucuresti, intr-un dosar in care un client de-al sau a fost acuzat de colaborare cu Securitatea pe baza angajamentul scris si al unor note de relatari verbale consemnate de cativa ofiteri de securitate. Practic, in dosarul clientului sau, in afara angajamentului ca va turna la Securitate, nu exista nicio declaratie olografa (sub semnatura proprie) ci doar relatari ale unor ofiteri in legatura cu ce-ar fi turnat clientul sau.
Articolul de lege denuntat ca neconstitutional prevede ca este considerat colaborator al Securitatii “persoana care a furnizat informatii, indiferent sub ce forma, precum note si rapoarte scrise, relatari verbale consemnate de lucratorii securitatii, prin care se denuntau activitatile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist si care au vizat ingradirea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului”. Exceptia ridicata de avocatul Sebastian Cudrici face obiectul dosarului 38/D/2010, cu termen de judecata la 6 iulie 2010 si se refera la faptul ca nu poate fi admisa ca proba „relatarea verbala consemnata de lucratorii securitatii” intrucat aceste relatari pot reprezenta inventii ale lucratorilor de securitate, date pentru a-si justifica activitatea. in exceptie se arata: „aceasta nu este nici proba cu martor, nici act oficial, nici inscris si in mod evident alta proba definita de codul de procedura civila la capitolul probe… aceasta norma contestata reprezinta in fapt o vanatoare de vrajitoare comparabila cu epoca inchizitiei intrucat impotriva acestor note raport sau relatari verbale consemnate de lucratorul de securitate nu te poti apara intrucat legea le atribuie valoare de probe. Formulez in mod legitim urmatoarea intrebare: cum ma pot apara cand chiar legea le confera o valoare de autoritate probanta acestor hartii?”
Exceptia de neconstitutionalitate are toate sansele sa fie admisa intrucat in foarte multe dosare in care CNSAS a acuzat persoane de colaborare cu Securitatea, in afara angajamentelor sub semnatura personala nu exista turnatorii scrise de manuta celor acuzati, ci doar note ale unor ofiteri de securitate care relateaza ce le-ar fi spus colaboratorul despre altii. Daca Securitatea a fost blamata ca sistem represiv in slujba unui regim totalitar, e lesne de inteles ca nu poti condamna oameni cu „probe” furnizate de lucratori a caror credibilitate este indoielnica. Pe de alta parte, in multe cazuri lucratorii de securitate nu mai traiesc, pentru a putea fi confruntati, fiind stiut ca ei trebuiau sa aiba norma la racolat informatori si colaboratori, sub sanctiunea marginalizarii in sistem.
Povestea lui Bel-Ami
Dragan Luca din Slobozia este clientul pentru care avocatul Sebastian Cudrici a formulat exceptia de neconstitutionalitate. CNSAS a sesizat in martie 2009 Curtea de Apel Bucuresti cu o actiune in constatare a calitatii de colaborator al Securitatii lui Dragan Luca (dosar 2575/2/2009), ca urmare a faptului ca fiind revolutionar legea impune verificarea din oficiu a calitatii de agent sau colaborator al Securitatii. In dosarul de Securitate prezentat judecatorilor se afla un angajament semnat de Dragan Luca in iunie 1975, in care acesta din urma s-a angajat sa apere patria si „sa sprijin in mod secret, organizat si activ organele de securitate in activitatea pe care acesta o desfasoara” sub pseudonimul Bel-Ami. In afara angajamentului, la dosar nu exista alt act semnat de Dragan, ci doar relatari ale unor ofiteri de securitate despre ce le-ar fi spus Bel-Ami de-a lungul unor ani despre colegi de serviciu si apropiati. Relatarile in sine nu reprezinta ceva daunator la adresa celor vizati. Dragan a relatat instantei de judecata ca in timpul tineretii, cand era militar in termen, a intrat in contact cu un cetatean german, iar scrisorile trimise acestuia i-au fost interceptate, motiv pentru care Securitatea l-a anchetat si obligat sa dea angajament de colaborare. in rest, Dragan a negat orice turnatorie impotriva vreunei persoane, negand veridicitatea notelor de relatare verbala ale ofiterilor de securitate.
Se va deschide calea revizuirilor
Daca Curtea Constitutionala va admite luna viitoare exceptia de neconstitutionalitate, Legea CNSAS va fi iar amendata, in sensul ca nu se vor mai putea admite ca probe de colaborare cu Securitatea decat declaratiile care vor fi date de cei cercetati in scopul deconspirarii lor. Notele de redare a discutiilor vor fi astfel eliminate. Acest lucru va genera doua consecinte: va fi mult mai greu de dovedit cine a colaborat sau nu cu Securitatea in situatiile in care nu vor exista note sub semnatura personala, iar in cazul celor care au primit deja verdicte de colaboratori ai fostei Securitati se vor putea promova cereri de revizuire in cazul unor hotararilor judecatoresti definitive, sau extinderea motivelor de recurs impotriva hotararilor nedefinitive.
Verdicte celebre
Printre cei care vor putea cere revizuirea sau anularea hotararilor de colaborare cu Securitatea se afla nume celebre: Rodica Mihaela Stanoiu, fost ministru al Justitiei; Mona Musca, fost parlamentar liberal; Dan Voiculescu, liderul conservatorilor etc.
In cazul lui Dan Voiculescu, dupa patru ani de judecata, Curtea de Apel Bucuresti a decis in februarie 2010 ca fostul patron al CRESCENT a colaborat cu Securitatea, furnizand informatii despre rudele si colegii care doreau sa fuga din tara. Voiculescu a sustinut la audierile CNSAS din vara lui 2006, ca a dat note informative despre cetateni straini cu care intra in contact in cadrul afacerilor de comert exterior derulate, deoarece era „obligat sa castige o paine”. Justificarea lui Voiculescu a fost urmatoarea: „Lucrand in comert exterior eram obligat sa-mi castig si eu o paine cand ma intrebau de un cetatean strain, ce e cu el, sa spun ce stiu despre el. Dar nici pe acela nu il turnam in sensul de a-i face vreun rau. Despre romani, dupa cum rezulta din toate dosarele si din toate hartiile acestea, nu am vorbit in viata mea. Nu era preocuparea mea. Preocuparea mea era comertul exterior”. Dan Voiculescu a atacat cu recurs verdictul de colaborare.
Legea CNSAS a mai fost trantita de Curtea Constitutionala
La 31 ianuarie 2008, in procesul procesul dintre Dan Voiculescu si CNSAS, Curtea Constitutionala a admis exceptia de neconstitutionalitate a Legii nr.187/1999 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea politiei politice comuniste si a constatat, cu unanimitate de voturi, ca dispozitiile legii, precum si cele ale art.II si art.V din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.16/2006 sunt neconstitutionale. Curtea Constitutionala a admis exceptiile de neconstitutionalitate privind articolele 7 (alineatele 2, 8); art. 9 (alineatul 1); art. 11(alineatele 1 si 2); art 15 (alineatele 5 si 16)din Legea CNSAS. Senatorul Sergiu Andon, avocatul lui Dan Voiculescu a ridicat exceptia de neconstitutionalitate, aratand ca „Parlamentul nu avea dreptul sa constituie un organism suprastatal, respectiv CNSAS, care nu se incadreaza in separarea puterilor statului si care depaseste cu mult in atributii prevederile Legii privind Arhivele Securitatii… CNSAS are atributii jurisdictionale mascate, care afecteaza separarea puterilor in stat”. Ca urmare a acestei decizii, „Legea Ticu” cum era cunoscuta legea dupa care a functionat initial CNSAS a fost modificata radical, majoritatea puterilor Consiliului fiind suprimate, astfel incat activitatea de deconspirare sa fie secreta si numai instantele de judecata sa poata da verdicte de colaborare cu Securitatea.
(articol aparut in saptamanalul ziuaveche.ro nr.9)
