Cangrenată de o îndelungată istorie de corupţie şi imixtiune politică, justiţia română se simte mai bine acum, dar continuă să aibă nevoie de supravegherea Uniunii Europene pentru a se debarasa de anumite tare, notează marţi AFP, într-un comentariu preluat de Agerpres, în care în care sunt citate opiniile mai multor experţi.“Din 2004, când presiunile Europei s-au intensificat în perspectiva aderării, progresele sunt importante”, consideră judecătorul Cristi Dănileţ, unul din primii care a denunţat derivele unui sistem încă minat de anii de dictatură.
După aproape 4 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, puterea judiciară este independentă de executiv – uneori chiar mai mult decât în alte ţări europene -, iar Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) funcţionează “convingător”, potrivit unui raport al UE.
“Probleme persistă însă”, mai ales în ce priveşte asanarea sistemului judiciar, a declarat pentru AFP fostul ministru al justiţiei Monica Macovei, iniţiatoarea unor reforme-cheie între 2004 şi 2007.
Un scandal dezvăluit săptămâna trecută ilustrează progresele înregistrate, dar şi cele care mai rămân de făcut, scrie AFP, referindu-se la cazul judecătoarei Georgeta Buliga, de la Curtea de Apel din Iaşi, arestată preventiv de DNA după ce a primit mită. Una din persoanele implicate în procesul de partaj judecat de Georgeta Buliga afirmă, însă, că sesizase anterior Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), care nu a acordat nicio atenţie cazului.
CSM a fost criticat în luna martie de peste 350 de judecători şi procurori pentru că a ezitat să ia măsuri împotriva a doi judecători ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie într-un dosar răsunător de trafic de influenţă.
“Reticenţa de a sancţiona dă un rău semnal. Aceasta acreditează ideea că oamenii responsabili cu aplicarea legii sunt mai puţin stricţi cu ei înşişi”, comentează Corina Rebegea de la Fundaţia Konrad Adenauer.
Lentoarea cu care se derulează procesele de corupţie la nivel înalt îngrijorează şi ea. Nu a fost pronunţat deocamdată niciun verdict împotriva foştilor miniştri trimişi în judecată de DNA, iar unele dosare aşteaptă de patru ani judecata pe fond.
“Aceasta diminuează încrederea în echitatea sistemului, pentru că, în alte cazuri, judecăţile sunt mai rapide”, observă Monica Macovei.
În opinia experţilor, menţinerea supravegherii inedite aplicate României rămâne esenţială, chiar dacă legi recent adoptate sunt menite să limiteze practicile dilatorii criticate de UE.
State precum Franţa şi Olanda evocă posibilitatea de amânare a intrării României în Spaţiul Schengen, dorită de Bucureşti pentru martie 2011, legând-o de progrese în domeniul reformelor în justiţie.
“Nu cred că trebuie amânată intrarea României în Schengen dacă îndeplinim criteriile tehnice. Ceea ce este într-adevăr crucial este menţinerea mecanismului de supraveghere”, insistă Laura Ştefan, de la Societatea Academică Română (SAR).
Un mecanism care a contribuit la salvarea DNA, însărcinată să verifice averile aleşilor şi funcţionarilor publici, şi ameninţată să fie slăbită de parlament.
“Suntem încă departe de a ne îndeplini toate obiectivele”, recunoaşte ministrul justiţiei, Cătălin Predoiu, şi adaugă: “Monitorizarea va fi ridicată când dosarele de mare corupţie vor fi judecate şi când CSM va elimina problemele de integritate ale sistemului”.
“România are încă nevoie de presiune externă pentru a îndeplini reformele”, subliniază şi judecătorul Dănileţ, citat în comentariul AFP.
