Bilanţul DNA. Kovesi i-a dat raportul lui Iohannis | Ziua Veche
Acasa Actualitate-InternaInvestigatiiLumea justitiei Bilanţul DNA. Kovesi i-a dat raportul lui Iohannis (DOCUMENT)

Bilanţul DNA. Kovesi i-a dat raportul lui Iohannis (DOCUMENT)

scris de A.B.
15 afisari

Un premier, cinci miniştri, 16 deputaţi şi cinci senatori au fost trimişi în judecată în 2015, de cinci ori mai mulţi decât în urmă cu doi ani, fiind cel mai mare număr de demnitari investigaţi de DNA într-un an, a declarat Codruţa Kovesi, joi, la bilanţul instituţiei.

laura kovesi bilant dnaDosarele aflate în lucru la DNA arată nu au fost prinşi toţi corupţii, iar faptele de corupţie au efecte directe asupra tuturor, pentru că banii care ar trebui să ajungă la salarii sau pentru investiţii publice intră în buzunarele funcţionarilor corupţi, a declarat procurorul-şef Codruţa Kovesi, la bilanţul instituţiei.

Prezent la şedinţă, preşedintele Klaus Iohannis consideră că DNA este un model de instituție funcțională, care a creat un standard de performanță.

Numărul trimiterilor în judecată față de cei care administrează fonduri din bugetul public s-a triplat, a declarat joi procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție, Laura Codruța Kovesi, care a precizat că au fost deferiți justiției peste 100 de primari și președinți de consilii județene.

Procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție, Laura Codruța Kovesi, a declarat joi că, în 2015, au fost trimiși în judecată peste 1.250 de inculpați pentru fapte de corupție la nivel înalt și mediu și de cinci ori mai mulți miniștri și parlamentari decât în 2013.

bilant dna„În analiza de anul trecut am prezentat cele mai mari cifre de la înființarea instituției. Anul acesta rezultatele sunt mult mai mari. Au fost trimiși în judecată peste 1.250 de inculpați pentru fapte de corupție la nivel înalt și mediu. Au fost trimiși în judecată de cinci ori mai mulți miniștri și parlamentari decât în 2013: un prim-ministru, cinci miniștri, 16 deputați și cinci senatori. Este cel mai mare număr de demnitari investigați de DNA într-un an. Am instituit măsuri asigurătorii de aproape jumătate de miliard de euro. Sunt cele mai impresionante cifre de la înființarea DNA”, a afirmat Kovesi, la prezentarea raportului de activitate a DNA pe anul 2015.

VEZI AICI BILANTUL DNA PE ANUL 2015

Potrivit acesteia, evoluțiile pozitive dau imaginea unei instituții care funcționează „pro-activ”, „eficient”, „ferm” și „curajos”.

Șefa DNA a precizat că aproape 500 de persoane cu funcții de conducere au fost trimise în judecată, fapt ce reprezintă o creștere cu 30% față de anul precedent.

Kovesi a menționat că activitatea judiciară a DNA a fost realizată de 33 de procurori care au avut peste 14.700 de participări în ședințe de judecată.

„Activitatea procurorilor din DNA se desfășoară sub controlul judecătorilor. Instanțele de judecată au condamnat definitiv peste 970 de inculpați trimiși în judecată de DNA. Soluțiile pronunțate de instanțe au confirmat caracterul obiectiv și profesionist al dosarelor DNA. Pentru prima dată în ultimii ani, procentul de achitări a scăzut la 7,63%. Durata de judecare a dosarelor a scăzut, deși sunt tot mai multe cauze trimise la instanțe. În 2015, cauzele judecate definitiv în mai puțin de un an au crescut cu peste 60%”, a arătat ea.

Șefa DNA a subliniat că este important ca soluțiile definitive să fie respectate și executate ca și garanție a statului de drept.

„Justiția depune un efort uriaș pentru investigarea și soluționarea cauzelor de corupție, folosind resursele financiare ale societății. Apoi, vedem de multe ori cum mecanismele și procedurile judiciare sunt interpretate și aplicate diferit. Unii condamnați nu execută integral pedeapsa aplicată de judecători. Unii sunt eliberați condiționat fără a recupera prejudiciul sau folosind tertipuri administrative. Astfel de situații duc treptat la pierderea autorității statului și la o lipsă gravă de încredere în instituții”, a transmis Kovesi.

Procurorul-șef al DNA a atras atenția că, deși dispozițiile codului penal care au intrat în vigoare de doi ani prevăd că liberarea condiționată poate fi acordată numai dacă s-a recuperat prejudiciul, practica judiciară este neunitară, motiv pentru care a solicitat promovarea unui recurs în interesul legii pentru ca Înalta Curte de Casație și Justiție să decidă.

Procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție, Laura Codruța Kovesi, a declarat joi că, în dosarele trimise în judecată în 2015, totalul banilor dați ca mită s-a ridicat la suma de 431 milioane euro, sumă comparabilă cu bugetul prevăzut pentru cofinanțarea programului de autostrăzi pentru anii 2016, 2017 și 2018.

„Există sectoare în domeniul achizițiilor publice în care corupția este generalizată. De multe ori, atribuirea contractelor sau plățile aferente contractelor sunt condiționate de primirea unor sume de bani mascate prin înțelegeri frauduloase sau contracte fictive. Faptele de corupție au efecte directe asupra noastră, a tuturor. În multe cazuri sumele care se dau mită funcționarilor sunt obținute prin evaziune fiscală, delapidare sau alte infracțiuni. Astfel, banii care ar fi trebuit să ajungă la salarii sau pentru investiții publice intră în buzunarele funcționarilor corupți”, a afirmat Kovesi, la prezentarea raportului de activitate a DNA pe anul 2015.

Potrivit șefei DNA, corupția se reflectă în calitatea și prețul serviciilor de care beneficiază cetățenii.

„Cetățenii sunt afectați de calitatea drumurilor când recepția lucrării se face plătind mită. Cetățenii plătesc un preț mai mare când se dă mită pentru punerea pe piață a medicamentelor”, a explicat ea.

Kovesi a susținut că rezultatele anchetelor DNA trebuie să fie un semnal puternic privind necesitatea unei abordări strategice de prevenire a corupției.

„Vedem cum în fiecare an îndepărtăm tot mai mulți funcționari corupți. Finalizăm tot mai multe dosare. Sunt tot mai multe condamnări. A dus acest efort la instituții mai curate? Rezultatele anchetelor DNA trebuie să fie un semnal puternic. Este necesară o abordare strategică de prevenire a corupției. Este necesar un schimb de informații în timp real între toate instituțiile care verifică procedurile de achiziții publice. O cooperare mai strânsă cu sectorul privat poate duce la creșterea încrederii investitorilor corecți în a semnala eventuale fapte de corupție”, a evidențiat șefa DNA.

„Există instituții publice în care corupția crește în fiecare an. S-a triplat numărul trimiterilor în judecată față de cei care administrează fonduri din bugetul public. Peste 100 de primari și președinți de consilii județene au fost trimiși în judecată. O treime din președinții de consilii județene sunt trimiși în judecată. Este o coincidență? Este o legătură între funcția publică și bugetul administrat? Cu siguranță este rezultatul unei modalități netransparente de folosire a bugetului public”, a afirmat Kovesi, la prezentarea raportului de activitate a DNA pe anul 2015.

Șefa DNA a atras atenția că, atât timp cât planificarea unei achiziții publice nu va fi transparentă, se va folosi bugetul pentru achiziții supraevaluate.

„În continuare se vor folosi banii cetățenilor pentru achiziții de aparatură medicală scumpă de la firme de apartament, în timp ce spitalele nu pot asigura minime condiții pentru pacienți. Cât timp se poate decide discreționar ordinea efectuării plăților, vor fi în continuare funcționari care vor primi mită pentru a favoriza anumite firme”, a spus ea.

Kovesi a susținut că rezultatele DNA obligă la lansarea unei discuții despre necesara reformă a statului în ceea ce privește prevenirea și combaterea corupției.

„Este bine că avem în fiecare an tot mai mulți inculpați pentru corupție? Este bine că sunt tot mai multe persoane condamnate? Răspunsul trebuie să-l dea societatea. Dosarele aflate în lucru ne arată însă că nu am prins toți corupții. Rezultatele noastre demonstrează că există vulnerabilități majore care pun în pericol buna funcționare a societății. Corupția are efecte dramatice și se manifestă prin aceleași acțiuni repetitive. În lipsa unor măsuri clare de prevenire și control, tipologia faptelor investigate și mecanismele care au permis săvârșirea faptelor se repetă”, a subliniat procurorul-șef anticorupție.

Ea a evidențiat că Justiția este un serviciu public, iar de multe ori cei din DNA funcționează sub presiunea unei cereri sociale foarte mari.

„Nivelul de așteptare privind activitatea DNA a devenit foarte ridicat. Uneori, oamenii ar vrea ca DNA să rezolve și probleme pe care nu le avem în atribuții. Aceasta nu înseamnă că așteptările cetățenilor nu sunt legitime sau că nu trebuie satisfăcute. Dar lupta împotriva corupției nu trebuie să însemne doar arestări, inculpări și condamnări în dosarele DNA. Acțiunile noastre pot avea efect durabil doar dacă sunt dublate de acțiunile preventive desfășurate de celelalte instituții și autorități ale statului, de mediul educațional și cel de afaceri”, a arătat Kovesi.

Potrivit acesteia, principala provocare pentru DNA este determinată de creșterea continuă a volumului de activitate.

„Numărul dosarelor a ajuns la peste 11.000. Dublu față de acum 5 ani. Activitatea de urmărire penală a fost desfășurată, în medie, de 97 procurori. Fiecare procuror a avut de soluționat în medie peste 110 dosare. Un număr atât de mare de dosare complexe influențează durata de soluționare a cauzelor. (…) În acest moment avem de soluționat peste 7.100 de cauze. Dublu față de cât putem soluționa noi într-un an”, a spus șefa DNA.

Kovesi a precizat că o primă rezolvare ar fi creșterea numărului de procurori și polițiști, însă această soluție nu va fi eficientă dacă evoluția volumului de activitate va avea același ritm.

„Trebuie acceptat că nu putem aștepta mai mult de la procurori dacă lucrurile nu se schimbă. O astfel de schimbare trebuie realizată prin strategii serioase și reale de prevenție a corupției”, a punctat procurorul-șef al DNA.

„Flagelul corupției continuă, din păcate, să afecteze profund societatea noastră. De aceea, lupta împotriva corupției nu numai că nu s-a încheiat, dar trebuie să continue cu motoarele turate la maximum, iar DNA va trebui să rămână un jucător concentrat în combaterea acestui fenomen extrem de nociv pentru societate”, a spus șeful statului la prezentarea bilanțului DNA pe anul trecut.

VEZI AICI DISCURSUL INTEGRAL SUSTINUT DE LAURA KODRUŢA KOVESI

Iohannis, la bilanțul DNA: Sunteți un model de instituție funcțională și ați creat un standard de performanță

Președintele Klaus Iohannis consideră că DNA este un model de instituție funcțională, care a creat un standard de performanță.

„Vă felicit pentru bilanțul din anul 2015. (…) Sunteți un model de instituție funcțională și ați creat un standard de performanță”, a spus șeful statului la prezentarea bilanțului DNA pe anul trecut.

CITEŞTE AICI DISCURSUL PREŞEDINTELUI KLAUS IOHANNIS

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult