Într-un gest cu puternice reverberații politice și juridice, Președintele României, Nicușor Dan, a sesizat Curtea Constituțională cu privire la neconstituționalitatea Legii pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență nr. 31/2002 și a Legii nr. 157/2018, o inițiativă legislativă care vizează extinderea interdicțiilor privind organizațiile, simbolurile și faptele cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob.
Controversata lege, adoptată de Parlament pe 21 iunie 2025, a stârnit dezbateri intense în spațiul public, în special pentru introducerea termenului „legionar” ca element distinct de cel „fascist”, precum și pentru ambiguitățile legate de incriminarea anumitor forme de exprimare, materiale culturale sau chiar simple aprecieri ale unor persoane cu trecut istoric controversat.
Argumentul Președintelui: lipsa de claritate și pericolul abuzurilor
În sesizarea transmisă Curții Constituționale, șeful statului atrage atenția asupra unor deficiențe majore de tehnică legislativă și încălcări flagrante ale Constituției. Printre acestea, sunt invocate articolele referitoare la:
-
claritatea și previzibilitatea legii (art. 1 alin. 5),
-
libertatea de exprimare (art. 30),
-
dreptul la informație (art. 31) și
-
accesul la cultură (art. 33).
Unul dintre punctele centrale ale criticii vizează absența unei definiții clare a noțiunii de „organizație cu caracter legionar” și a materialelor „legionare”, ceea ce, în opinia președintelui, lasă un spațiu periculos de larg de interpretare pentru autoritățile judiciare. Astfel, persoane sau organizații ar putea fi sancționate penal în baza unor norme neclare, ceea ce contravine principiului legalității în materie penală.
Mai mult, se subliniază că prevederile legii riscă să incrimineze inclusiv opere literare sau istorice. Ca exemplu, este menționată publicistica lui Mihai Eminescu, care conține pasaje considerate astăzi ofensatoare sau discriminatorii – fapt ce ar putea atrage sancțiuni în condițiile noii reglementări.
Cultul persoanelor controversate: între interdicție și cenzură
O altă prevedere atacată vizează interzicerea „cultului persoanelor care au făcut parte din conducerea organizațiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe”. Președintele acuză faptul că noțiunea de „cult” nu este clar definită, ceea ce ar putea conduce la interzicerea unor simple opinii, aprecieri sau referiri neutre – adică o încălcare gravă a libertății de exprimare.
Totodată, nu este clar cine are autoritatea să stabilească dacă o organizație are sau nu caracter interzis, și nici ce criterii trebuie îndeplinite pentru ca o persoană să fie considerată parte din conducerea unei asemenea organizații. Astfel, legea permite – afirmă Președinția – aplicări arbitrare și inegale, afectând grav siguranța juridică.
Context tensionat și polarizare socială
Președintele României avertizează că într-un context de profundă polarizare politică și socială, o astfel de lege, dacă este adoptată în forma actuală, riscă să accentueze neîncrederea în autorități și să fie percepută drept un instrument politic de reprimare a unor opinii incomode.
„Orice acțiune a statului care se referă la polarizarea existentă trebuie să ofere toate garanțiile pentru a nu putea fi citită ca o acțiune a unei opțiuni politice împotriva celeilalte”, se precizează în documentul oficial.
Comparații internaționale și concluzii
În susținerea poziției sale, președintele României face o analiză comparativă cu legislația din Franța, Italia și Germania, arătând că aceste țări oferă definiții clare și stricte privind organizațiile și simbolurile interzise. Spre deosebire de acestea, legea românească este vagă și lasă loc arbitrariului.
În concluzie, Nicușor Dan solicită Curții Constituționale să declare legea neconstituțională în ansamblul ei sau, cel puțin, în articolele esențiale care afectează drepturile fundamentale.
Reacțiile politice și societale sunt așteptate să se intensifice în zilele următoare, întrucât miza nu este doar una legislativă, ci și una profund simbolică: cum poate România combate extremismul fără a afecta libertățile cetățenești? Rămâne de văzut cum va răspunde Curtea Constituțională acestui apel de principiu.
