Mandatul actualului Consiliu Superior al Magistraturii expiră la şase ani de la şedinţa de constituire din 12 ianuarie 2005, susţine CSM, care respinge ipoteza potrivit căreia data publicării hotărârii Senatului de validare a listei membrilor Consiliului în Monitorul Oficial reprezintă începerea mandatului acestora.
Într-un punct de vedere referitor la durata mandatului în curs al membrilor Consiliului, transmis Agerpres, se arată că în conformitate cu prevederile Constituţiei, ”durata mandatului membrilor CSM este de 6 ani”, iar inexistenţa unor dispoziţii exprese privind data începerii şi încetării mandatului în Legea fundamentală a dus la interpretări diferite privind aceste aspecte. Sursa citată precizează că începerea exercitării funcţiei de demnitate publică este, de regulă, determinată de momentul depunerii jurământului şi, cum membrii CSM nu depun vreun jurământ, pentru a se determina data începerii mandatului lor trebuie interpretate dispoziţiile constituţionale, în raport de ansamblul normelor care reglementează funcţionarea altor organe alese.
Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii prevede că în termen de 15 zile de la publicarea hotărârilor Senatului privind validarea şi alegerea membrilor, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie convoacă membrii CSM în şedinţa de constituire. În nota CSM se arată că verbul ”a (se) constitui” înseamnă, în sensul lui propriu, a (se) forma, a (se) întemeia, a (se) înfiinţa şi că, în consecinţă, consideră că data la care a avut loc şedinţa de constituire, respectiv 12 ianuarie 2005, este data începerii mandatului în ceea ce priveşte actualul CSM.
CSM consideră că exercitarea mandatului de membru nu poate fi concepută în afara existenţei organului colectiv, deci anterior ”constituirii” Consiliului în acea primă şedinţă. CSM respinge ipoteza potrivit căreia data publicării hotărârii Senatului în Monitorul Oficial este data începerii mandatului acestor membri. Sursa citată menţionează că până la şedinţa de constituire a noului CSM, precedentul Consiliu trebuie să funcţioneze, preşedintele acestuia fiind ordonator principal de credite, conform legii, dar şi pentru că de activitatea lui depind şi alte instituţii, nu numai personalul propriu. De asemenea, se mai arată că instituţia are o serie de atribuţii specifice, ce îi aparţin în exclusivitate, referitoare la încuviinţarea percheziţiei, reţinerii sau arestării preventive a judecătorilor, procurorilor şi magistraţilor asistenţi, fapt ce impune funcţionarea continuă a CSM.