Acasa Actualitate-InternaInvestigatiiLumea justitiei Dan Adamescu, condamnat la 4 ani și 4 luni închisoare cu executare

Dan Adamescu, condamnat la 4 ani și 4 luni închisoare cu executare

scris de R. C.P.
10 afisari

Curtea de Apel București l-a condamnat luni pe omul de afaceri Dan Adamescu la 4 ani și 4 luni închisoare cu executare într-un dosar de corupție privind soluții favorabile în dosare de insolvență.

Dan Adamescu, Dan Adamescu, audiat la DNA în dosarul celor patru judecători arestaţi pentru corupţie

Dan Adamescu, (foto: enational.ro)

Decizia instanței nu este definitivă și poate fi atacată cu apel. Dan Adamescu a primit 3 ani și 4 luni închisoare, la care s-a adăugat un spor de 1 an, astfel încât el va executa în final 4 ani și 4 luni.

În plus, el nu mai are dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a fi director, administrator al unei societăți comerciale sau de a coordona societăți comerciale, în țară sau în străinatate, pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei.

Tot în cazul lui Adamescu, instanța a menținut măsura preventivă a arestului la domiciliu.

În același dosar, omul de afaceri Iosif Armaș, fost deputat PSD, a fost condamnat la 1 an și 4 luni închisoare cu suspendare, cu un termen de încercare de 3 ani și 4 luni.

Mircea Moldovan, unul dintre judecătorii mituiți de omul de afaceri Dan Adamescu, a primit pedeapsa cea mai grea din dosar, respectiv 22 ani închisoare.

Potrivit deciziei instanței, Mircea Moldovan, judecător la Tribunalul București la data faptelor, a fost condamnat pentru mai multe infracțiuni de corupție, pedeapsa de bază fiind de 6 ani și 10 luni închisoare, la care s-a adăugat un spor de 15 ani și 2 luni închisoare (o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite), astfel încât el va executa în final pedeapsa de 22 de ani închisoare.

De asemenea, lui Mircea Moldovan i s-au confiscat mai multe bunuri (un telefon, un televizor) și sume de bani, fiind menținut sechestrul pe un autoturism Mercedes Benz ML 320. Condamnați au fost și alți trei foști judecători de la Tribunalul București: Ion Stanciu — 3 ani și 8 luni închisoare cu executare și confiscarea specială a sumelor de 15.000 euro și 7.300 lei primite ca mită; Elena Rovența — 5 ani și 10 luni închisoare cu executare și 5.000 euro confiscați; Ciprian Sorin Viziru — 5 ani închisoare cu executare și 10.000 lei confiscați.

De asemenea, au fost condamnați și practicienii în insolvență Monica Angela Borza — 2 ani și 7 luni închisoare cu suspendare, Ilie Preda — 6 ani și 10 luni închisoare cu executare; Emanoil Postelnicu — 2 ani și 8 luni închisoare cu executare.

În plus, practicianul în insolvență Cristina Elena Popa a fost condamnată la 1 an și 4 luni închisoare cu suspendare, ea fiind obligată să presteze muncă neremunerată în folosul comunității, în cadrul Societății Medicale Sf. Cuvioasa Paraschiva din orașul Voluntari sau în cadrul Direcției de Asistență Educațională Voluntari, pe o perioadă de 60 de zile.

De asemenea, Gabriel Hanganu a fost condamnat la 3 ani închisoare.

În iunie 2014, procurorii DNA i-au trimis în judecată pe oamenii de afaceri Dan Adamescu și Iosif Armaș, aceștia fiind acuzați că au dat mită unor judecători de la Tribunalul București pentru a obține soluții favorabile în instanță pentru firme ale lor aflate în insolvență.

Potrivit DNA, cei patru judecători au pretins și primit sume de bani sau bunuri în scopul de a îndeplini/nu îndeplini sau a întârzia un act privitor la îndatoririle de serviciu în legătură cu contestațiile la tabelul preliminar al creanțelor, desemnării preferențiale a unor administratori judiciari, atribuirii preferențiale a unor dosare de insolvență, pentru a-și exercita influența pe lângă alți magistrați de la diverse instanțe din București sau din țară, utilizând informații deținute prin prisma atribuțiilor de judecător.

De exemplu, în schimbul unor sume de bani, bunuri ori servicii, judecătorul Mircea Moldovan se angaja să atribuie preferențial unor societăți/practicieni în insolvență anumite ”dosare bune”. Prin sintagma ”dosare bune” în materie de insolvență se înțelege, din punctul de vedere al lichidatorului sau administratorului judiciar, cauze cu active valoroase de valorificat, ceea ce generează obținerea unor venituri substanțiale de către societatea de insolvență, susțin procurorii.

În alte cazuri oferta s-a materializat în prezentarea importanței dosarelor pe care le-a avut sau le avea repartizate spre judecată, demersurile fiind exercitate în scopul de a-l determina pe beneficiar să ofere sume de bani, în perspectiva desemnării ca administrator judiciar.

Potrivit rechizitoriului, judecătorul Moldovan a primit bani și bunuri în valoare de 29.935 lei, iar Ion Stanciu a primit, în cursul lunilor iunie 2013 și decembrie 2013, suma de 15.000 euro de la Dan Adamescu și de la o altă persoană, prin intermediul și cu ajutorul Monicăi Borza, pentru a pronunța o hotărâre favorabilă într-un dosar, respectiv de a accepta deschiderea procedurii insolvenței SC Baumeister SA, coordonată de Adamescu, și în schimbul numirii unei anumite societăți de insolvență drept administrator judiciar.

De asemenea, Mircea Moldovan a primit ca mită, printr-un intermediar, un pachet cu produse alimentare (carne de vită/miel) de la fostul deputat PSD Iosif Armaș, în schimbul ajutorului dat de magistrat într-un dosar de insolvență, ce privea SC Argirom International SA.

Și judecătorii Elena Rovența și Ciprian Viziru au primit bani pentru a pronunța hotărâri favorabile în mai multe dosare.

Potrivit DNA, elementele definitorii ale activității infracționale a celor patru judecători ai Secției a VII a civilă s-au structurat pe mai multe paliere: întâlniri periodice, aparent protocolare sau profesionale, chiar în incinta Tribunalului București, în fața clădirii TB sau în proximitatea instanței; întâlniri periodice discrete, manifestate sub forma plimbării cu mașina prin București pentru a putea fi discutate aspectele infracționale, modul conspirat de comunicare, atunci când vorbeau la telefoanele mobile; identificarea dosarelor de insolvență ”bune” în care să fie desemnați sau cele în care judecătorii puteau pronunța soluții favorabile mituitorilor și cumpărătorilor de influență.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult