Durata excesiva a proceselor aflate pe rolul instantelor de judecata a constituit tema principala a conferintei organizate marti de Consiliul Superior al Magistraturii si Ministerul Afacerilor Externe la Hotelul Radisson Blu din Bucuresti. Conferinta a fost moderata de Agentul Guvernamental Razvan Horatiu Radu, care a acordat cuvantul numerosilor magistrati proveniti din CSM, Inalta Curte si alte instante din tara, invitati special sa spuna de ce Romania are mari probleme la capitolul “dreptul la un proces echitabil” si “solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil”.
Una din cele mai relevante opinii ale magistratilor prezenti a apartinut vicepresedintelui Tribunalului Bucuresti, judecatoarea Laura Radu. Vorbitoarea a enumerat o serie de cauze care duc la tergiversarea dosarelor si care fac ca 3% din dosare sa dureze mai mult de un an, in unele cazuri chiar si 10 ani la instanta de fond:
Citarea defectuoasa – a fost data ca principala cauza, cu mentiunea ca unii factori postali sunt insuficient de responsabili atunci cand indeplinesc procedura de citare la adresele partilor. Laura Radu a mentionat ca “doar cand agentul procedural al instantei merge pe teren avem siguranta indeplinrii procedurii”. S-a invocat si citarea cu strainatatea, care dureaza minim doua luni in cazul statelor UE si sase luni in cazul statelor non-UE. Vicepresedintele TB a opinat ca daca pe viitor se va prevede citarea prin fax sau posta electronica s-ar scurta substantial timpul pierdut cu citarea;
Proba cu expertize – a fost considerata drept una din cauzele care conduc la tergiversarea cauzelor, intrucat unii experti nu respecta termenele limita fixate de instante. Chiar daca asemenea situatii au scazut in ultimul an de la 200, la 50 de cazuri, s-a reclamat ca Biroul de Expertize (organismul profesional al expertilor) adopta o atitudine pasiva, existand ani in care nu se aplica nicio sanctiune disciplinara, iar “varful de pedeapsa” nu a depasit mai mult de trei sanctiuni intr-un an si acelea cu avertisment. O propunere pentru remedierea acestor acte de indisciplina ar fi o regandire a modalitatii de selectare si pregatire a expertilor;
Transmiterea dosarelor de la o instanta la alta – a fost indicata ca una din cauzele care fac ca 8% din dosare sa fie rejudecate, ca urmare a erorilor instantelor inferioare, depistate de catre instantele de control judiciar;
Utilizarea excesiva a exceptiilor de neconstitutionalitate – de catre partile din proces a fost indicata ca ducand la amanari pe importante perioade de timp. S-a reprosat ca partile abuzeaza de acest drept, iar unele instante nu uziteaza intotdeauna de dreptul lor de a decide daca exceptia de neconstitutionalitate ridicata a mai fost sau nu solutionata de Curtea Constitutionala, pentru ca in cazurile in care s-a mai solutionat o cerere similara, sa nu mai trimita cauza la instanta de control constitutional.
Judecatoarea Luciana Mera, de la Curtea de Apel Bucuresti a punctat o alta cauza de amanare: complexitatea cauzelor care creaza dificultati in administrarea probelor. Au fost invocate si inegalitati de tratament permise de codurile de procedura in privinta mandatelor de aducere, care nu pot fi aplicate decat invinuitilor si inculpatilor, in vreme ce martorii si partile vatamate nu pot fi adusi cu mandate de aducere. Si ca in multe cazuri politistii insarcinati cu executarea mandatelor de aducere sunt redusi la rolul de simpli agenti procedurali.
Avocatul Gheorghe Florea, presedintele Uniunii Nationale a Barourilor din Romania a subliniat ca niciodata un avocat nu va dori sa amane cauza, intrucat avocatii pierd zilnic un timp enorm asteptand sa se strige dosarele la completele de judecata. Gheorghe Florea a afirmat ca avocatii suporta consecinta crizei de timp judiciar in care se afla magistratii, care de multe ori “sacrifica pe altarul celeritatii” calitatea actului de justitie. “Este preferat avocatul care vine si nu spune nimic, care nu ridica exceptii” a semnalat presedintele UNBR, care a conchis ca “perceptia avocatilor din Romania este ca nu exista o problema a lor privind durata excesiva a proceselor”.
S-a concluzionat ca atata vreme cat nu se vor remedia vulnerabilitatile enumerate va subzista pericolul ca Romania sa fie condamnata de CEDO de la Strasbourg pentru incalcarea dreptului la un proces echitabil.
0 comentariu
O vizita la o pensiune din zona Bran-Moeciu e un prilej de intoarcere
la natura, prilej sa ne hranim sanatos pe noi si copiii nostri. Pentru
mine a fost un prilej sa discut cu oamenii din zona, si sa imi dau
seama unde ne-au adus guvernele din ultimii 18 ani, si patrunderea
neconditionata in viata noastra a acestor furnicare si sursa de
vanzare a mancarurilor pline de chimicale si eur-i ce curg catre noi
din rafturile supermarketurilor, de care am fost obligati sa devenim
dependenti.
Am discutat cu tanti Mita, o femeie de 60 ani, nascuta si crescuta la
Moeciu, pentru care anul 2008 inseamna unul mai prost de 100 ori decat
1989, cand avea 20 vaci, in plin comunism, care insa generau lapte,
branza, cas, pe care tanti Mita il dadea la cooperativa sau il vindea
direct la Brasov in piata, si din care a reusit sa isi faca casa
pentru ea si copii ei.
Dupa 18 ani de capitalism, tanti Mita, care dupa trasaturile fetei
arata ca o femeie de 40 ani din Bucuresti [femeie a carei sanatate e
tocata de stres, zgomot, praf], mai are doar 3 vaci care pasc numai pe
muntii din zona Moeciu, insa vrea sa renunte la inca 2 vaci, pentru ca
centrul de colectare a lapteului de la Bran s-a desfiintat, intrucat
nu mai aveau cui sa vanda laptele si produsele din lapte, incat nu are
sens sa mai ingrijeasca 3 vaci. Va pastra una singura, pentru ca, zice
tanti Mita, nu intelege cum de beti voi vopseaua aia alba de-i zice
lapte, care are miros de zici ca-i sampon si sta in cutiile alea de
aluminiu’ – si are dreptate.
Daca te uiti la consistenta laptelui de
vaca de munte, il vezi cat e de gros si gras, mai ales pentru copii si
batrani fiind adevarate surse de sanatate, daca vezi cum se face
branza, fara pastile, fara cheaguri, iti pui in primul rand o
intrebare: Daca centrele de colectare a laptelui de la acesti
producatori s-au desfiintat, astfel incat ei, SINGURII CARE PRODUC
ECOLOGIC SI SUNT SURSA DE PRODUSE SANATOASE, sunt deliberat trimisi in
faliment, de unde naiba iau astia de la Danone, Milli sau Tnuva
laptele pentru produsele lor?
Tineti minte scandalul din 2007 cand compania Danone a fost amendata
de Autoritatea Veterinara, pt ca nu a informat despre importurile de
materie prima, dar reprezentantii companiei au zis ca nu au aflat la
timp despre aceasta prevedere legala? Scandalul s-a chemat ‘dioxina in
iaurt’ si pana la coada, Danone a iesit ca nu foloseste substante
nocive in iaurturi, si a urmat apoi o intreaga mascarada cu Teo
Trandafir plimbandu-se in halat prin fabrica si adaugand la
kilogramele deja existente altele, in timp ce manca dintr-un iaurt al
acestei companii.
Potrivit infomatiilor furmizate de Autoritatea Nationala Sanitar
Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA), amenda data
firmei Danone a fost de 10.000 lei, insa atunci am aflat ca singura
legatura intre produsele facute de Danone si laptele sanatos de vaca e
doar
culoarea alba. Am aflat ca Danone a fost amendata pentru ca toata
‘materia prima’ [asa se cheama chestia din care se face lapte si
iaurt, nu se numeste in actele de import lapte, pentru ca nu este
lapte, ci ‘materie prima’, adica pulberile alea albe care apoi se
dizolva in apa, pastilutele, cheagurile alea pline de chimicale] se
IMPORTA.
Mai nimic nu se cumpara din Romania, de la producatori, incat
SUNTEM OTRAVITI LENT SI NI SE BAGA ACESTE SURSE DE CANCER IN CORP si
ne miram de explozia numarului de decese din cancer. Se mai cumpara
lapte de la producatorii care au ferme, insa vacile alea si laptele
lor, in conditiile in care mananca furaje chimicale, si tot felul de
nutrienti, numai lapte sanatos nu dau.
Iar tanti Mita, care in viata ei nu a conceput ca vaca ei sa manance
altceva decat iarba grasa de pe pajistile muntilor din Moeciu-Bran, a
ajuns in raiul capitalist sa mai aiba 3 vaci fata de cele 20 detinute
in timpul iadului comunist… Din pacate nu mai avem timp sa ne hranim
sanatos si acceptam aceste otravuri ce ni se servesc industrial.
Un cunoscut, care are facultatea de microbiologie, mi-a zis: ‘ Iulian,
la cat lapte se vinde in Romania si in general in lume, tu chiar crezi
ca exista atatea vaci, bivolite, oi, capre sa il produca? daca ai sti
ce se baga in mancarea noastra ai innebuni’, si i-am spus sa nu imi
zica… ca sa continui sa ma mint frumos.
Duceti-va copiii la o pensiune de la munte si dati-le o saptamana
lapte, iaurt, cas, branza sau unt de stana, sa vedeti cum capata
culoare rosie in obraji in locul palorii zilnice.
Numai de noi depinde ca acesti ultimi mohicani, cum e tanti Mita, sa
nu dispara cu totul, si numai daca ne vom orienta ca turismul rural,
ecologic, si vom cumpara de ei produsele naturale sanatoase, vom putea
sa-i salvam pe cei care tanti Mita, ne vom putea salva cat de cat
sanatatea si vom reusi sa-i boicotam pe Danone, Milli sau Tnuva si
otravurile servite de ei.
Stiti de ce? pentru ca laptele adevarat de la vaca lui tanti Mita, se
strica in 24 ore, in vreme ce laptele de la Danone, Milli sau Tnuva,
asa
cum scrie pe cutiile alea de carton cu folii de aluminiu la interior,
are termen de valabilitate si cate 12 luni! De la aracetul pus in el.
Confirm ceea ce spui in legatura cu reducerea numarului de animale in goapsdariile populatiei.
Unde, altadata, erau 10 vaci in grajd, au mai ramas 2-3.
Oblioo, rotundule, sper sa nu te superi daca te rog sa ma ajuti intr-o problema. Cu citeva luni in urma, cineva a postat un citat cu privire la STAT. Era dintr-o lucrare, nu pot s-o citez exact, probabil „sfinti si icoane”? Am retinut aceste elemente, mi s-a parut frumos, interesant. Am vaga impresie ca tu ai facut acel post. Daca da, te rog sa-l mai redai odata.
Multumesc.
Imi pare rau, nu cred ca a fost postarea mea… Dar, daca a fost postarea mea,oricum nu te pot ajuta, pentru ca eu nu-mi salvez postarile.
Multumesc. Ai idee de o lucrare (articol, carte…) „Sfinti si icoane”, „Icoane si sfint”, „Ingeri si icoane”?… ceva de genul asta.
DE CE centrele de colectare a laptelui au disparut ?…
Raspuns: ptr. ca gloatele , prefera sa plateasca un pret mai redus pe alimente , sau pe orice produs sau serviciu , de o clitate rezonabila…
DE CE vin porci din alte tari , in Romania ?…
raspuns : ptr. ca nu sunt indeajuns in Romania…
Daca taranii mioritici erau harnici si industriosi , Romania exporat porci , nu importa…
DE CE importa Romania tomate turcesti ?..
Raspuns : ptr. ca productia interna nu acopera cererea, iar produsctia interna , este sugrumata si asfixiata de zeci si sute de reguli , legi ,taxe si viniete , venite de la Sediul central al Colhozului european , din Bruxelles , sau de pe Dambovita, de la nimrozi si idioti , care cred ca impunerea de standarte exagerate , scumpe si inutile ptr. micii producatori , este egal cu : modernizarea , europenizarea sau progresul agriculturii mioritice…
DE CE , Romania , este un net importator de alimente ?…
Pierderea elementului traditional al producerii alimentelor , in Romania , face parte din marele peisaj al obliterarii individualitatii tarilor europene , ale treaditiilor lor , ale obiceiurilor , ale legilor ,si ale constitutiei, pe altarul unei Utopii numite EU , care nu doreste decat controlul , uniformizarea si inregimentarea , europei , sub cizma unor capete tuguiate socialiste din vestul europei…
Lenea interioara , si tendinta de control din exterior , explica in parte exitenta articolului de mai sus , si situatieie din Romania…
m-ar interesa opinia dlui Europeanul , pe acest subiect…
Sa nu-mi spui ca-n SUA, la sate, gainile, gastele si ratele umbla libere la ciugulit iarba de pe strada… sau in SUA cresc oamenii cumva porci sau vaci in backyard, asa cum in Romania mai fiecare om la tara (chiar si in orase precum Timisoara;) obisnuia sa faca?
…ţăranul român este conservator şi încăpăţînat, ca să nu spun prost de-abinelea. (Nu generalizez).
Am o casă la ţară. După cumpărare am primit de la localnici tot felul de „încurajări” gen: aici nu se poate face nimic, aici nu creşte nimic, agricultra este grea, vă pierdeţi vremea etc…
Vre-o 5 ani am tot lucrat încet, încet, pînă am pus-o la punct.
După un timp, femeile în special, cu sau (mai mult) fără treabă băteau la poartă…
De fapt voiau sa vadă ce se schimbase prin proprietate..
Au rămas cu gura căscată cînd au văzut grădina de flori de la intrare, grădina de zarzavaturi, pomii fructiferi, etc…
Hazlie a fost expresia feţei unui ţăran cînd a văzut tufele de căpşuni aliniate ca soldaţii şi fructele pe pat de plastic, fără urmă de noroi…
La fel, nu văzu-se în viaţa lui asemenea plante de roşii…
Puţini ţărani ştiu să facă agricultură sau legumicultură performantă.
Sunt închistaţi in gîndire retrogradă, nu acceptă noul.
Se plangeau permanent că laptele este plătit prost, că n-au bani etc.
Le-am spus să se asocieze, să facă ceva cu propriile forţe.
Raspunsul: aaa, păi asta-i greu… păi să facă primarul ca de aia l-am ales…
O încercare de acest gen, iniţiată de un oraşean, a eşuat lamentabil, datorită mentalităţii proaste a ţăranului: daca ăsta ne fură?
Pînă la urma omul s-a săturat, i-a lăsat baltă, şi face horticultură pe cont propriu, iar ţăranul se uită şi suflă-n degete.
Dar pentru această situaţie principalul vinovat este guvernul, actual sau vechi, care nu face nimic pentru ţăran, nu are nici-o politică agricolă.
Singura politică de stat este jaful instituţionalizat.