Procurorii au inchis cazul de marturie mincinoasa a fotbalistilor Mirel Radoi si Petre Marin, separat din dosarul finantatorului Stelei, George Becali, in motivarea rezolutiei de scoatere de sub urmarire penala precizandu-se ca un martor nu este obligat sa dea declaratii prin care s-ar autoinculpa.
Procurorii de la Parchetul Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti au decis scoaterea de sub urmarire penala a fotbalistilor Mirel Radoi si Petre Marin, dupa ce fata de acestia, initial, se incepuse urmarirea penala pentru infractiunea de marturie mincinoasa, potrivit rezolutiei, obtinuta, luni, de catre agentia MEDIAFAX.
In 6 mai 2009, Parchetul incepuse urmarirea penala a celor doi fotbalisti intr-un dosar remis de catre de la Directia Nationala Anticoruptie (DNA), fiind disjuns din dosarul Valiza, in care finantatorul Stelei, George Becali, a fost trimis in judecata pentru fapte de coruptie.
La momentul trimiterii in judecata a finantatorului Stelei, procurorul anticoruptie care a instrumentat initial cauza a disjuns (separat-n.r.) dosarul cu privire la cei doi fotbalisti, suspectandu-i pe acestia ca au dat decalaratii mincinoase la DNA.
Odata ajuns la Parchetul Judecatoriei Sectroului 1, procurorii au reluat cercetarile si au dispus, in prima faza, inceperea urmaririi penale. Ulterior, procurorul ierarhic care a verificat solutia a decis ca lipseste unul dintre elementele constitutive ale infractiunii si a decis scoatere de sub urmarire penala (SUP), invocand, in motivarea solutiei sale, articole ale Conventiei Europene a Drepturilor Omului (CEDO).
Potrivit actului citat, DNA i-a suspectat pe cei doi fotbalisti ca au dat declaratii mincinoase in dosarul Valiza, in legatura cu oferte facute de George Becali catre judecatorii echipei Universitatea Cluj.
„In dosarul Valiza, invinuitul Mirel Matei Radoi si invinuitul Petre Marin au fost chemati in calitate de martori sa declare tot ce stiu cu privire la faptele ce fac obiectul cauzei. Pe parcursul derularii anchetei, din probele administrate in cauza, a rezultat calitatea de faptuitori a celor doi – cu privire la care, prin rechizitoriu (din dosarul Valiza – n.r.) s-a dispus neinceperea urmaririi penale sub aspectul savarsirii infractiunii de complicitate la dare de mita in temeiul articolului 10, litera d, intrucat «din datele de ancheta nu se poate trage concluzia ca acesti doi faptuitori au actionat cu intentie, conform articolului 19, alineatul 1, literele a si b, din Codul penal si nu au prevazut periculozitatea comportamentului finantatorului clubului Steaua Bucuresti, incercand doar sa comunice mesajele acestuia catre clubul universitar»”, se arata in rezolutia procurorilor de la Parchetul Judecatoriei Sectorului 1.
Procurorii mai noteaza ca „s-a dispus disjungerea si declinarea cauzei in favoarea Parchetului de pe langa Judecatoria Sector 1 Bucuresti, pentru efectuarea de cercetari fata de Radoi si Marin sub aspectul savarsirii infractiunilor de marturie mincinoasa, constand in aceea ca, atunci cand au fost audiati, in calitate de martori, au facut afirmatii mincinoase cu privire la aspecte esentiale in cauza”.
Aceasta unitate are competenta de a cerceta infractiunea de care au fost acuzati cei doi.
DNA sustinea ca Radoi si Marin au fost audiati in calitate de martori si sub prestare de juramant, au facut afirmatii mincinoase in legatura cu aspectele esentiale, declarand ca nu cunosc absolut nimic in legatura cu oferta financiara facuta de George Becali unor jucatori de la Universitatea Cluj.
Martorul Matei Mirel Radoi – nota DNA la acea vreme in referatul care insotea dosarul transmis la Parchetul Sectorul 1, „a afirmat ca nu a avut discutii cu invinuitul George Becali despre posibila oferta financiara facuta catre jucatorii de fotbal de la Universitatea Cluj”.
„Caracterul mincinos al afirmatiilor acestuia este confirmat prin continutul celor doua dialoguri telefonice pe care le-a purtat in 5 mai 2008 si 6 mai 2008, in cadrul carora a relatat, in amanunt, ca a luat legatura cu fotbalistii de la Universitatea Cluj, comunicandu-le ca vor primi sume consistente de bani in situatia unui rezultat favorabil clubului Steaua Bucuresti. Aceste doua convorbiri telefonice se coroboreaza in totalitate cu declaratia martorului Claudiu Raducanu la care s-a facut referire anterior”.
Despre Marin, arata DNA in nota de transmitere a dosarului, „fiind audiat in calitate de martor a dat o declaratie mincinoasa, sustinand in contradictie cu dialogul telefonic din 6 mai 2008, ora 12.46, ca niciodata nu a discutat cu fotbalistul Gigi Coman de la Universitatea Cluj si nici cu finantatorul Becali despre vreo oferta financiara in legatura cu meciul de fotbal din ultima etapa”
„Depozitia sa, reprezinta in fond o marturie mincinoasa, in conditiile in care, Petre Marin i-a confirmat telefonic lui Becali ca a vorbit cu Gigel Coman caruia i-a comunicat ca «cineva va veni la Cluj cu banii pentru echipa», furnizandu-i finantatorului clublui Steaua si numarul de telefon al acestuia din urma”, aratau atunci procurorii anticoruptie.
Dupa ce a constatat ca un prim-procuror a dispus inceprea urmaririi penale pe numele celor doi sportivi, procurorul ierarhic superior a apreciat ca „in cauza rezulta ca nu poate fi pusa in miscare actiunea penala fiind incidente dispozitiile articolului 10, litera d, in sensul ca «nu sunt intrunite elementele constitutive sub aspectul laturii subiective»”.
„Astfel, desi cu prilejul audierii in calitate de martori, Mirel Matei Radoi si Petre Marin au tagaduit faptele si nu a facut precizari esentiale, in cauza nu se poate retine in sarcina lor savarsirea infractiunii de marturie mincinoasa, intrucat au fost pusi in situatia de a se autoacuza prin raspunsurile ce urmau sa fie date”, noteaza procurorul care a inchis dosarul.
„A considera ca, intr-o cauza penala, faptuitorul audiat ca martor este obligat, sub sanctiunea legii penale a articolului 260, alineat 1, din Codul penal, sa faca declaratii ce l-ar autoincrimina – aduce atingere garantiilor instituite prin articolul 6 din CEDO”, motiveaza anchetatorul.
In documentul citat se mai arata in legislatia interna nu este recunoscut intr-o dispozitie distincta dreptul martorului la tacere atunci cand risca, prin declaratia sa, sa se inceapa procesul penal impotriva sa si astfel sa beneficieze si el de un drept la tacere, ca si invinuitul sau inculpatul.
„Insa, potrivit jurisprudentei CEDO, dreptul de a nu depune marturie contra persoanei tale, respectiv de a nu contribui la propria incriminare reprezinta aspecte esentiale ale unei proceduri echitabile in procesul penal”, se arata in document.
Curtea Europeana a decis, in mod constant, ca, chiar daca articolul 6 al Conventiei Europene nu mentioneaza expres aceste drepturi, ele reprezinta norme general recunoscute, aflate in centrul notiunii de proces echitabil consacrat de acest text „, mentioneaza anchetatorul.
Potrivit rechizitoriului procurorilor DNA in cazul Valiza, finantatorul clubului Steaua, Gigi Becali, a promis fiecarui jucator al clubului „Gloria 1922 Bistrita” sume de bani cuprinse intre 5.000 si 10.000 de euro pentru ca acestia sa isi indeplineasca atributiile de serviciu prevazute in contractele de munca, Regulamentul intern al clubului si in Regulamentul Federatiei Romane de Fotbal. Concret, fotbalistilor de la Bistrita li se cerea sa-si apere corect sansele si sa obtina un rezultat favorabil in meciul cu Rapid Bucuresti din 12 mai 2006.
Doi ani mai tarziu, in perioada 4-7 mai 2008, Becali a oferit suma de 1.700.000 euro jucatorilor de la „Universitatea Cluj” aflati pe foaia de joc pentru meciul din etapa a 34-a Campionatului National de Fotbal – Liga I – circa 100.000 de euro pentru fiecare – acestia urmand, la fel ca in cazul precedent, sa isi indeplineasca indatoririle de serviciu, sa-si apere corect sansele si sa castige meciul cu „CFR 1907 Cluj”.
Valiza cu bani a fost confiscata de anchetatori, iar Gigi Becali a fost deferit justitiei alaturi de alte cinci persoane, intre care si selectionerul echipei nationale de fotbal, Victor Piturca.
