Unul dintre principalele motive pentru care, de cativa ani, procurorii ii trimit tot mai rar in judecata pe cei care comit infractiuni de evaziune fiscala il constituie insasi Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale. Legea permite ca evazionistii care produc prejudicii de pana la 50.000 euro sa scape cu o simpla amenda administrativa, in situatia in care recunosc fapta si restituie statului banii cu care au fraudat statul. In asemenea cazuri, procurorii sunt legati de maini si de picioare, fiind nevoiti sa aplice legea penala favorabila si, in baza art. 18, indice 1, din Codul penal (fapta nu prezinta pericolul social al unei infractiuni) aplica o simpla amenda administrativa, pe care infractorul o plateste de buna-voie si scapa.
Clauza de nepedepsire este data de art. 10 din Legea 241/2005, care prevede ca “in cazul savarsirii unei infractiuni de evaziune fiscala prevazute de prezenta lege, daca in cursul urmaririi penale sau al judecatii, pana la primul termen de judecata, invinuitul ori inculpatul acopera integral prejudiciul cauzat, limitele pedepsei prevazute de lege pentru fapta savarsita se reduc la jumatate. Daca prejudiciul cauzat si recuperat in aceleasi conditii este de pana la 100.000 euro, in echivalentul monedei nationale, se poate aplica pedeapsa cu amenda. Daca prejudiciul cauzat si recuperat in aceleasi conditii este de pana la 50.000 euro, in echivalentul monedei nationale, se aplica o amenda administrativa, care se inregistreaza in cazierul judiciar”.
Evazionistii stiu si speculeaza
Din cauza acestei legi strambe, care creaza discriminari intre infractori (de exemplu: un hot care fura dintr-un magazin un obiect de mica valoare face ani de puscarie, in timp ce un evazionist care a fraudat statul cu pana in 50.000 euro scapa cu o simpla amenda administrativa) a luat amploare evaziunea fiscala, iar statul se plange ca nu sunt colectati suficienti bani la buget. Procurorii cu care am discutat despre acest fenomen, ne-au informat ca e adevarat ca nu sunt multe rechizitorii pe evaziune fiscala, dar ca exista destule dosare inchise cu amenda contraventionala pe art. 18, indice 1, intrucat evazionistii au adus banii inapoi pentru a scapa cu o simpla amenda. Si ca nu e nimic de facut in aceasta privinta intrucat legea il obliga pe procuror sa dea scoatere de sub urmarirea penala si sa aplice amenda administrativa, acolo unde evaziunea nu depaseste 50.000 euro.
Tot de la procurori am aflat ca majoritatea sesizarilor pe evaziune fiscala provin de la ANAF si Garda Financiara, ca urmare a controalelor facute de inspectorii fiscali, in baza carora se formeaza dosare penale. Trimiterile in judecata au insa loc doar daca prejudiciul depaseste 50.000 euro sau unde suma este mai mica si infractorul nu intelege sa restituie banii evazionati. Asa se face ca multi evazionisti sunt la curent cu portitele legii si procedura penala, si isi iau “masuri de siguranta”. Au grija sa nu sara de barem, iar in rarele cazuri in care ajung sa fie prinsi, restituie benevol banii, pentru a scapa de probleme.
Kovesi si Boc au vorbit pe langa subiect
La sedinta de prezentare a bilantului activitatii pe anul 2009 a Ministerului Public, Procurorul General al Romaniei, Laura Kovesi a reprosat faptul ca “exista 100 de unitati de parchet care nu au intocmit niciun rechizitoriu pentru evaziune fiscala, desi unele sunt in localitati unde sunt inregistrate sute de societati comerciale”. Invitat la sedinta de bilant, primul ministru Emil Boc a preluat ideea lui Kovesi si a reprosat faptul ca “Avem probleme majore cu evaziunea fiscala, coruptia si siguranta cetateanului. Foarte multi bani care ar trebui sa fie la buget sunt in buzunarele unor evazionisti. Daca sunt unitati de parchet care n-au facut niciun rechizitoriu pentru evaziune fiscala, inseamna ca avem probleme in aplicarea legii”. Niciunul dintre vorbitorii de la sedinta de bilant, nu au semnalat portita oferita de Legea evaziunii fiscale.
