Acasa Actualitate-InternaInvestigatiiLumea justitiei În topul condamnărilor la CEDO

În topul condamnărilor la CEDO

scris de M.A.
2 afisari

Stabilitate legislativă şi coerenţă în aplicarea legilor, sunt printre recomandările specialiştilor în privinţa problemei restituirii proprietăţilor şi a condamnărilor pe această temă la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.


„Problematica restituirii proprietăţilor şi a acordării compensaţiilor băneşti din perspectiva jurisprudenţei CEDO”

foto: mae.ro


Autorităţi din aproape 20 de ţări au participat la Bucureşti la o dezbatere pe această temă. Chiar dacă problema proprietăţilor a fost una generală în spaţiul fost comunist, România este una din ţările aflate pe primele locuri în privinţa condamnărilor la CEDO, transmite Radio România Actualităţi. Ministrul justiţiei, Cătălin Predoiu, consideră că instabilitatea politică este principala cauză a insucceselor României în privinţa restituirii proprietăţilor, fapt care a condus la o instabilitate legislativă accentuată. El a adăugat că legile au fost modificate de prea multe ori, astfel încât a devenit dificilă aplicarea lor de către instanţe. „Modalitatea în care statul român a încercat să rezolve această problemă, în ultimii 20 de ani, a constituit un eşec. În orice caz a creat multiple probleme şi justiţiabililor şi sistemului judiciar şi în acelaşi timp a condus treptat la afectarea imaginii României în ceea ce priveşte modul în care a rezolvat sau a încercat să rezolve această problemă” a declarat Cătălin Predoiu.

În opinia preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Livia Stanciu, România s-a confruntat cu o legislaţie insuficientă în domeniul restituirii proprietăţilor. „Discuţiile de astăzi ar trebui să pornească de la ceea ce instanţa europeană a solicitat statului român, respectiv o refacere totală a legislaţiei în această materie a restituirii proprietăţilor, o legislaţie care să conducă la reguli de procedură clare, simplificate, care să facă ca sistemul de despăgubire să devină cât mai previzibil în aplicarea sa, să fie cât mai coerent în aplicarea sa, spre deosebire de sistemul actual, care, prin prevederile dispersate într-o multitudine de legi, de ordonanţe, de hotărâri, s-a dovedit a fi practic ineficient” a declarat Livia Stanciu.

Primul loc în UE

România este, dintre statele Uniunii Europene, ţara cu cele mai multe condamnări la CEDO, potrivit Raportului pe anul 2009 al Curţii de la Strasbourg. În clasament, Bucureştiul este surclasat doar de Rusia şi Turcia, ţări care nu fac parte din Uniunea Europeană. Potrivit reprezentantului României la CEDO, Răzvan-Horaţiu Radu, România a fost condamnată, anul trecut, în 136 de cazuri.

Este cunoscut faptul că suntem una dintre ţările „fruntaşe” în ceea ce priveşte amploarea proceselor aflate pe rolul CEDO. Dacă nu mă înşel, în jur de 204 hotărâri au fost pronunţate de CEDO în această materie în cauze privind resortisanţi români şi un număr de alte 2.000 de cauze se află pe rol în diverse stagii procedurale, ceea ce indică acel eşec de care vorbeam, de a rezolva în căile procedurale interne în mod judicios şi rapid această problemă. Înclin să cred că atunci când s-a pornit la rezolvarea acestei chestiuni s-a greşit sub aspectul concepţiei strategice a soluţiei. Problema sau principiul aplicat fără nuanţe, restituţiei în natură şi nu în echivalent bănesc, eventual cu o limitare a despăgubirilor a fost, după părerea mea, o eroare. Dar, sigur, suntem aici la un seminar ştiinţific şi sunt gata să accept şi argumentele contrarii. În orice caz, principala cauză a insucceselor noastre de a epuiza până în acest moment în mod fericit această problemă o constituie, în opinia mea, instabilitatea politică care a condus

la o instabilitate legislativă accentuată. Foarte multe legi care au încercat să rezolve problema din diverse unghiuri, necorelate în mod coerent, modificate de multe ori, de prea multe ori până în punctul în care a făcut dificilă aplicarea lor în mod uniform de către instanţă. Aceasta a condus în mod inevitabil la o jurisprudenţă neunitară, de multe ori, de prea multe ori în disonanţă cu principiile Convenţiei Europene a Drepturilor Omului şi jurisprudenţa Curţii, ceea ce a condus în final la condamnări ale României. Lipsa unui criteriu rezonabil de cuantificare a despăgubirilor a condus uneori la transformarea CEDO într-un adevărat agent imobiliar silit practic să evalueze, să reevalueze cuantumul despăgubirilor în funcţie de fluctuaţiile pieţelor”, a declarat Predoiu.

Ceea ce a îngreunat chiar şi activitatea CEDO, nu numai pe cea a instanţelor din România. Şi spun acest lucru în cunoştinţă de cauză după discuţii pe care le-am avut cu responsabili ai CEDO. Fără a fi, evident, o cauză importantă, consider totuşi că şi absenţa unei legislaţii privind răspunderea disciplinară a magistraţilor a simulat uneori apariţia unor decizii criticabile şi care au fost criticate de multe ori chiar în doctrina română, desfiinţate în căi de atac sau în faţa CEDO. Sigur că au fost încercări şi sunt în continuare evaluări privind rezolvarea acestei soluţii, cu atât mai mult cu cât România este pusă în faţa unei decizii pilot, decizie care practic ne obligă să găsim în următoarele luni soluţii adecvate acestei problematici. Există un grup de lucru interministerial care cooperează pentru evaloarea acestor soluţii. Există şi câteva concluzii. Sunt convins că dezbaterile din cadrul acestei conferinţe vor ajuta experţii ministerului prezenţi în număr mare la această conferinţă să îşi cristalizeze aceste soluţii. Şi cred că în următoarele 2-3 luni de zile putem să prezentăm acest pachet de măsuri care să conducă la implementarea concluziilor din deciziile pilot în legislaţie. Revin la chestiunea despăgubirilor, cuantumului despăgubirilor şi a evaluării acestora care a fost discutată inclusiv cu oficiali ai CEDO şi cred că în jurul acestei idei va trebui să creionăm şi pachetul de soluţii în viitor. De asemenea, cred că va trebui să modificăm şi Legea 24/2000 privind tehnica legislativă şi să prevedem acolo o dispoziţie conform căreia în procesul de elaborare legislativă, atât Executivul cât şi Legislativul să ţină cont de jurisprudenţa CEDO, astfel încât să nu mai fim în situaţia în care să construim injustiţia prin reglementări, ci să dăm posibilitatea justiţiei să facă dreptate pe baza reglementărilor. În alte cuvinte, trebuie să eliminăm cât mai rapid din legislaţie toate prevederile care contravin jurisprudenţei CEDO, caz particular privind retrocedarea proprietăţilor”, a mai spus ministrul Justiţiei.

Problematica restituirii proprietăţilor şi a acordării compensaţiilor băneşti din perspectiva jurisprudenţei CEDO

Conferinţa privind „Problematica restituirii proprietăţilor şi a acordării compensaţiilor băneşti din perspectiva jurisprudenţei CEDO” a avut loc joi, la Hotelul Howard Johnson din Bucureşti. Evenimentul a fost organizat de Consiliul Europei în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, cu sprijinul Human Rights Trust Fund. La manifestare au fost invitaţi participanţi din aproximativ 20 de state (Albania, Azerbaidjan, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Ungaria, Polonia, Republica Moldova, Georgia, Federaţia Rusă etc.), la nivel de ministru sau secretar de

stat/vice-ministru din cadrul autorităţilor specializate în problematica restituirii proprietăţilor. Conferinţa a urmărit lansarea unei dezbateri publice internaţionale asupra acestui subiect, prezentarea problematicii restituirii proprietăţilor şi a condamnărilor la CEDO în această materie – aceasta fiind una specifică statelor postcomuniste, nu doar României, precum şi prezentarea unor exemple de bune practici în materie din partea statelor participante.

Lucrările au fost deschise de ministrul justiţiei Cătălin Predoiu, iar moderatorul evenimentului a fost Agentul Guvernamental pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului, subsecretarul de stat în MAE, Răzvan-Horaţiu Radu. Alte discursuri au fost susţinute de către preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Doina Livia Stanciu, preşedintele Comisiei de Politică Externă din Senatul României, Titus Corlăţean. Printre participanţii care au fost şi vorbitori în cadrul conferinţei se numără: Geneviève Mayer, Şef al Departamentului pentru Executarea Hotărârilor CEDO de la Consiliul Europei, Santiago Quesada, Grefier al Secţiei a III-a a CEDO, Alexandru Tănase, Ministrul Justiţiei din Republica Moldova, Alfred Rushaj, Ministru Adjunct al Finanţelor din Albania, Daniela Masheva, Ministru Adjunct al Justiţiei din Bulgaria, Piotr Styczen, Ministru Adjunct al Infrastructurii din Polonia, Crinuţa Dumitrean, Preşedinte, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor etc.

În ultimele două decade, Europa Centrală şi de Est s-a confruntat cu dificultăţi financiare şi juridice în încercarea de a găsi o soluţie în problema restituirii şi/sau a acordării de compensaţii pentru proprietăţile naţionalizate înainte de 1989. O parte dintre state au redactat proiecte de lege care vizau rezolvarea acestui aspect care afectează largi categorii de cetăţeni. Reclamanţi din statele membre ale Consiliului Europei s-au îndreptat către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, care a constat prin hotărârile pronunţate o serie de deficienţe în mecanismul de restituire sau de acordare de compensaţii. Cauzele de acest gen sunt cele mai numeroase pe rolul Curţii Europene. Executarea hotărârilor pronunţate de Curtea Europeană este, în primul rând, responsabilitatea statelor, fiind monitorizată de Consiliul Miniştrilor.

Conferinţa privind problematica restituirii proprietăţilor şi a acordării compensaţiilor băneşti din perspective CEDO are ca scop iniţierea unui forum de dezbateri în care statele participante să abordeze aspecte cu privire la dificultăţile din acest domeniu şi prin schimbul de bune practici să identifice soluţii la nivel naţional. Soluţiile propuse vor contribui la oprirea fluxului de astfel de cauze pe rolul Curţii Europene.

1 comentariu

Bumerang 18-02-2011 - 12:03

Romania se afla pe un butoi de pulbere dpdv juridic si legislativ. Cauzele incep deja din 1920, cand in Ardeal si Banat s-au facut exproprieri fara baze legale. Ele nu au apucat sa fie clarificate in cei 20 de ani pana la inceputul celui de-al doilea Razboi Mondial. Doar vedem si astazi ca in 20 de la „revolutie” nu s-a intamplat nimic.
Asadar situatiile si asa neclare, au fost dupa razboi, in perioada comunista, incalcite de tot, prin natzionalizari si schimbari de proprietati ca la targ!
Perioada de dupa 89 a avut pe masa o situatie cel putin incurcata, daca nu chiar catastrofala a proprietatilor. Si bine-nteles ca neocomuniste ajunsi la putere nu au avut nici un moment dorinta de a repune proprietarii in drepturi!
Daca ar fi facut-o, azi figuri ca Becali, nu ar exista!
Mesajul este, cine investeste in Romania, o face pe risc propriu. Romania nu este stat de drept. Justitia este varza, iar legile mai mult de atat!

Comments are closed.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult