Curtea Constituţională a României (CCR) a decis joi, în unamitate, să declare neconstituțională legea care interzice cumulul pensiei cu salariul, după sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ).
„Cu unanimitate de voturi, Curtea a admis obiecţia de neconstituţionalitate formulată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a constatat că dispoziţiile articolelor 2 până la 11 din Legea privind unele măsuri pentru continuarea activităţii de către persoanele care îndeplinesc condiţiile de pensionare, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative sunt neconstituţionale. Curtea, în esenţă, a considerat că dispoziţiile publicate referitoare la interdicţia cumulului pensiei cu salariul contravin dreptului fundamental la muncă, garantat de Constituţie. În aceste condiţii, legea se întoarce în Parlament, pentru a fi pusă în acord cu decizia Curţii Constituţionale, în temeiul articolului 147 din Constituţia României”, a afirmat preşedintele CCR, Marian Enache.
Judecătorii CCR au stabilit că legea este neconstituțională de la articolul 2 până la articolul 11.
Legea declarată neconstituțională de CCR prevede că bugetarilor le va fi interzis să mai cumuleze salariul cu pensia, iar cei aflaţi în această situaţie vor avea 30 de zile calendaristice la dispoziţie ca să opteze pentru unul din cele două drepturi.
Legea adoptată de Parlament pe 28 iunie prevedea și unele excepţii: anume că vor putea cumula pensia cu salariul de stat, printre alții, persoanele alese în funcţii de autoritate sau demnitate publică, profesorii, persoane cu funcţii clericale sau de specialitate artistică, personalul medico-sanitar, personalul de îngrijire angajat prin plata cu ora de către autorităţile locale pentru asigurarea serviciilor comunitare la domiciliul persoanelor vârstnice, copiii beneficiari de pensie de urmaş, precum şi persoanelor beneficiare de pensie de invaliditate gradul III cu drept de muncă, membrii Academiei Române, „persoanele care exercită un mandat în cadrul autorităţilor administrative autonome aflate sub control parlamentar şi care se finanţează integral din venituri proprii generate ca urmare a desfăşurării de activităţi şi operaţiuni specifice”.
Obiecțiile Înaltei Curți
Potrivit ICCJ, sesizarea de neconstituţionalitate priveşte actul normativ în întregime, reţinându-se de către Secţiile Unite atât vicii de neconstituţionalitate de natură extrinsecă, cât şi intrinsecă.
Sub primul aspect, instanţa supremă arată că a fost avută în vedere existenţa următoarelor motive de constituţionalitate extrinsecă, respectiv caracterul eterogen al legii şi nesocotirea principiului unicităţii reglementării.
„Încălcarea art.1 alin.(5) privind principiul legalităţii coroborat cu art.147 alin.(4) din Constituţia României referitor la caracterul obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale”, precizează instanţa.
Un al motiv de constituţionalitate extrinsecă invocat se referă la încălcarea prevederilor art.75 alin.(1) cu referire la art.73 alin.(3) lit.l) şi n) din Constituţia României, prin nerespectarea ordinii de sesizare a celor două Camere ale Parlamentului.
Sub aspect intrinsec, s-a constatat că actul normativ examinat încalcă prevederile art.1 alin.(3) şi (5) prin raportare la art.53 din Constituţie cu privire la principiul securităţii raporturilor juridice, a clarităţii şi previzibilităţii reglementării şi a statului de drept, indică Înalta Curte.
