Acasa Actualitate-InternaInvestigatiiLumea justitiei Legea referitoare la statutul aleșilor locali, trimisă de Iohannis la CCR

Legea referitoare la statutul aleșilor locali, trimisă de Iohannis la CCR

scris de D.P.
8 afisari

Președintele Klaus Iohannis a trimis, miercuri, Curții Constituționale o sesizare de neconstituționalitate asupra modificărilor aduse Legii 393/2004 privind Statutul aleșilor locali.

iohannis semneazaPotrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale, motivele sesizării vizează încălcarea prevederilor art. 1 alin. (3) și alin. (5), ale art. 11 alin. (1) și alin. (2), ale art. 16 și ale art. 147 alin. (4) din Constituție.

Klaus Iohannis consideră că intervenția legislativă asupra art.9 lit. f) și art. 15 lit. e) conduce la interpretarea că se permite continuarea exercitării mandatului de consilier local sau județean, primar și președinte de CJ de către o persoană condamnată penal printr-o hotărâre judecătorească definitivă la o pedeapsă privativă de libertate cu suspendarea executării pedepsei.

„Considerăm că fie completarea realizată nu poate fi interpretată decât în sensul jurisprudenței constante a Curții Constituționale ce nu face distincție în funcție de modalitățile de individualizare judiciară a pedepsei, ci menționează doar faptul că pedeapsa privativă de libertate trebuie executată (în formele prevăzute de legislația penală în vigoare), fie intenția legiuitorului a primit o redactare defectuoasă, ipoteză în care aceasta nu respectă nici cerințele de claritate și previzibilitate a legii, așa cum rezultă acestea din art. 1 alin. (5) din Constituție și au fost dezvoltate în jurisprudența Curții Constituționale, și nici exigențele principiului egalității, așa cum rezultă acesta din art.16 din Constituție„, se arată în comunicat.

Astfel, susține șeful statului, pierderea mandatului de către alesul local care este condamnat prin ‘hotărâre judecătorească definitivă la o pedeapsă privativă de libertate cu executare’ presupune că instanța a stabilit în mod definitiv vinovăția acestuia.

„Odată aplicată pedeapsa, ea urmează a fi executată în condițiile prevăzute de Codul penal și individualizate în fiecare caz în parte de instanța de judecată. Prin urmare, toate pedepsele privative de libertate aplicate de instanțe sunt ‘cu executare’, chiar dacă executarea poate fi realizată, în concret, în penitenciar sau prin una din modalitățile prevăzute în Capitolul V privind individualizarea executării pedepsei din Codul penal”, precizează Iohannis.

El apreciază că noua opțiune a legiuitorului este conjuncturală, nu ia în considerare un interes social real și vine în contradicție cu valorile sociale ocrotite prin lege.

„În opinia noastră, a permite unei persoane care a adus atingere unei valori sociale ocrotite de legea penală și cu privire la care instanța a considerat că prezintă un pericol social să continue exercitarea mandatului de ales local nu este de natură să asigure exercitarea funcțiilor și demnităților publice în coordonatele statului de drept. Astfel, încetarea mandatului de ales local este dictată, pe de o parte, de rațiuni ce țin de imposibilitatea obiectivă a exercitării funcției pe perioada executării unei pedepse private de libertate, iar pe de altă parte de nevoia de a asigura protecția prestigiului funcției exercitate, care nu poate fi rezumată doar la îndeplinirea îndatoririlor pe care le impune mandatul de ales local, ci presupune și păstrarea unei conduite sociale, morale care să mențină încrederea acordată de electorat”, menționează președintele.

În sesizare, el arată că, potrivit Legii 393/2004, în exercitarea mandatului, aleșii locali se află în serviciul colectivității locale și sunt responsabili în fața acesteia, iar o condiție a exercitării mandatului o reprezintă depunerea jurământului potrivit căruia aceștia se obligă la respectarea Constituției și a legilor.

Iohannis afirmă că este de neconceput ca statul, în calitate de subiect pasiv general al infracțiunii și titular al dreptului de tragere la răspundere penală, după rămânerea definitivă a hotărârii, să permită exercitarea autorității publice de către persoana condamnată.

„De altfel, instanța de contencios constituțional a statuat că exercitarea în mod netulburat a funcției dobândite ca urmare a opțiunii electorale nu este un drept absolut, acesta fiind protejat de prevederile Constituției atât timp cât se realizează cu respectarea condițiilor prevăzute de aceasta și de legi. Or, săvârșirea unei fapte penale pentru care există o condamnare definitivă la pedeapsa cu închisoarea plasează, prin ea însăși, alesul local în afara cadrului legal de exercitare a funcției, prin încălcarea jurământului de a respecta prevederile Constituției și ale legilor, asumat potrivit Legii 393/2004, iar consecințele legale pe care nerespectarea condițiilor de exercitare a unei funcții le antrenează nu pot fi considerate o restrângere a exercițiului acelei funcții”, adaugă șeful statului.

Conform sesizării, interpretarea sistematică a prevederilor art. 1 alin. (3) și art. 16 din Constituție pun în evidență principiul integrității în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, de la care, prin conținutul său normativ, legea dedusă controlului se îndepărtează, nefiind justificată de o nevoie socială reală și venind în contradicție cu regimul juridic aplicabil altor categorii socio-profesionale.

Președintele mai arată că pentru toate celelalte categorii socio-profesionale legiuitorul a prevăzut consecințe drastice atunci când intervin condamnări la pedepse privative de libertate, dând ca exemplu situația salariaților sau funcționarilor publici cărora contractul de muncă sau raportul de serviciu le încetează, indiferent de forma sub care se execută pedeapsa. El atrage atenția că este de așteptat, cu atât mai mult, din partea demnitarilor publici „asumarea responsabilității unei conduite în deplină legalitate și integritate”.

„Cu privire la principiul general al egalității, Curtea Constituțională a statuat că „principiul egalității în fața legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite. În consecință, un tratament diferit nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie să se justifice rațional, în respectul principiului egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice”, se mai arată în sesizare.

Combaterea corupției reprezintă, în opinia lui Iohannis, o cerință reală a societății românești și o componentă de bază a dialogului României cu partenerii săi europeni.

„Din această perspectivă, instituirea unui regim derogatoriu prin articolul unic pct. 3 al legii supuse controlului de constituționalitate, în ceea ce privește infracțiunile de corupție prevăzute la art. 289-290 din Legea 286/2009 privind Codul penal, cu excluderea celorlalte infracțiuni de corupție, contravine art. 1 alin. (3) și alin. (5) coroborat cu art. 11 alin. (1) și alin. (2). (…) Or, eficiența cadrului de integritate, precum și asumarea angajamentelor la nivel internațional de către statul român în lupta împotriva corupției ar putea fi afectate dacă s-ar menține reglementarea din legea dedusă controlului. Angajamentele internaționale asumate de România nu pot fi contrazise prin legislația națională, întrucât statul român este obligat să respecte cu bună-credință obligațiile asumate la nivel internațional”, se mai spune în document.

Iohannis concluzionează că diminuarea prin lege a standardelor de integritate și de luptă împotriva corupției, în sensul că încetarea mandatului de ales local intervine doar în cazul condamnării definitive pentru infracțiunile de dare și luare de mită, iar nu și în cazul altor fapte de corupție prevăzute în Codul penal și în alte legi speciale, este de natură să afecteze un element constitutiv al statului de drept, precum și angajamentele internaționale asumate de România.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult