Acasa Actualitate-InternaInvestigatiiLumea justitiei Legea sancţionării magistraţilor e constituţională

Legea sancţionării magistraţilor e constituţională

scris de C.F.V.
2 afisari

Curtea Constituţionala a României a respins, cu unanimitate de voturi, contestaţia depusă de grupul parlamentar al PSD din Camera Deputaţilor privind proiectul de lege care extinde sfera abaterilor disciplinare în cazul magistraţilor.

magistrati-justitie-lege

Legea sancţionării magistraţilor e constituţională

În consecinţă, legea respectivă este constituţională, transmite Agerpres. Liderul deputaţilor social-democraţi, Mircea Duşa, preciza, după depunerea sesizării, că proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) încalcă articolele 124 şi 126 din Constituţie. ‘Această lege încalcă principiul independenţei judecătoreşti, al separaţiei puterilor în stat, premisele ca justiţia să se realizeze numai în instanţele judecătoreşti şi instituie o suprainstanţă’, declara Mircea Duşa.
Noile reglementări extind sfera abaterilor disciplinare în cazul magistraţilor, inclusiv prin introducerea sancţiunii disciplinare a suspendării din funcţie pe o perioadă de până la şase luni, sau mutarea disciplinară la o altă instanţă judiciară. Abaterile disciplinare definite de lege sunt: manifestări care aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale, încălcarea prevederilor legale referitoare la incompatibilităţi şi interdicţii privind judecătorii şi procurorii, atitudinile ireverenţioase în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu faţă de colegi, personalul instanţei, inspectori judiciari, avocaţi, experţi sau martori. De asemenea, potrivit proiectului de lege, constituie abateri disciplinare desfăşurarea de activităţi publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice în exercitarea atribuţiilor de serviciu, refuzul nejustificat de a primi la dosar cererile, concluziile sau actele depuse de părţi, nerespectarea de către procuror a dispoziţiilor procurorului ierarhic superior, nerespectarea în mod repetat şi din motive imputabile a dispoziţiilor legale privind soluţionarea cu celeritate a cauzelor, nerespectarea secretului deliberării şi a altor informaţii de aceeaşi natură, absenţe nemotivate de la serviciu, imixtiunea în activitatea unui alt judecător sau procuror, folosirea funcţiei deţinute pentru a obţine un tratament favorabil din partea autorităţilor sau intervenţiile pentru soluţionarea unor cereri, nerespectarea în mod grav sau repetat a dispoziţiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor, participarea directă sau prin persoane interpuse la jocurile de tip piramidal, jocuri de noroc sau sisteme de investiţii pentru care nu este asigurată transparenţa fondurilor.
Nerespectarea deciziilor Curţii Constituţionale ori a deciziilor ÎCCJ, precum şi exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă constituie şi ele abateri disciplinare. Reaua-credinţă există, potrivit proiectului de lege, atunci când judecătorul sau procurorul încalcă cu ştiinţă normele de drept material sau procesual, urmărind sau acceptând vătămarea unei persoane, iar grava neglijenţă există atunci când judecătorul sau procurorul nesocoteşte din culpă, în mod grav, neîndoielnic şi nescuzabil, normele de drept material şi procesual. Sancţiunile disciplinare care se pot aplica judecătorilor şi procurorilor, proporţional cu gravitatea abaterilor, sunt: avertismentul, diminuarea indemnizaţiei de încadrare lunare brute cu până la 20% pe o perioadă de până la şase luni, mutarea disciplinare pentru o perioadă de până la un an, suspendarea din funcţie pentru o perioadă de până la şase luni şi excluderea din magistratură.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult