Acasa Actualitate-InternaInvestigatiiLumea justitiei Mona Musca a colaborat din patriotism

Mona Musca a colaborat din patriotism

scris de Ziua Veche
14 afisari

 

Decizia Curtii de Apel Bucuresti prin care se stabilea ca Mona Musca a facut politie politica noteaza ca, in perioada 31 martie 1977-20 octombrie 1978, aceasta a dat 15 note informative scrise, fiind recrutata de Securitate „pe baza de sentimente patriotice”, acceptand fara rezerve colaborarea.

 

Curtea de Apel Bucuresti (CAB) a stabilit, printr-o decizie irevocabila din 6 martie 2007, ca Mona Musca a adus atingere unor drepturi si libertati fundamentale ale omului prin notele informative date Securitatii in timpul regimului comunist. In 17 mai 2010, Parchetul a inchis dosarul Monei Musca, scotand-o de sub urmarire penala pentru fals in declaratii in legatura cu colaborarea cu Securitatea, insa decizia CAB ramane valabila.

Mona Musca, candidand pentru un nou mandat de deputat in 2000, a consemnat intr-o declaratie pe propria raspundere ca nu a colaborat cu Securitatea in sensul de politie politica, insa CNSAS a stabilit contrariul, iar Curtea de Apel Bucuresti a confirmat verdictul Colegiului printr-o decizie irevocabila, publicata in Monitorul Oficial 261 din 2007.

In urma deciziei Curtii, CNSAS a sesizat Parchetul pentru fals in declaratii iar, dupa doi ani si jumatate, procurorul a stabilit ca Mona Musca nu a comis cu intentie falsul. Astfel, Parchetul a dispus scoaterea de sub urmarire penala a Monei Musca iar dosarul a fost inchis.

Curtea de Apel Bucuresti, in decizia numarul 2 din 6 martie 2007, consemneaza ca supravegherea informativa din mediul universitar din perioada anterioara recrutarii, cat timp Mona Musca a locuit la Ineu, judetul Arad, „a fost contactata de organele de Securitate in scopul atragerii la colaborare, furnizand date de interes”.

„A semnat olograf cu numele real angajamentul de colaborare cu Securitatea in data de 31 martie 1977, preluand numele conspirativ Dana, acceptand «fara rezerve» colaborarea cu organele de securitate in mod organizat si conspirat, in scopul sprijinirii acestora cu date si informatii, in limita cunostintelor si posibilitatilor sale, legate de problema scolarizarii studentilor straini de la Facultatea Filologie – Universitatea Timisoara, activitatea si eventualele atitudini inamicale din partea acestora fata de statul roman”, se arata in decizia CAB.

Totodata, Curtea arata ca recrutarea s-a efectuat pe baza de sentimente patriotice la locuinta acesteia, moment la care a mentionat ca in grupa ce i-a fost repartizata sunt studenti greci: unii – membri ai Partidului Comunist din Grecia, altii – din alte organizatii politice, acestia din urma confesandu-i-se ca „nu-i vad cu ochi buni pe comunisti”.

Potrivit CAB, in perioada 31 martie 1977 – 20 octombrie 1978, Musca a intocmit 15 note informative scrise, precizate in mapa anexa a dosarului sursa Dana, in care semnaleaza ofiterului de legatura in baza sarcinilor trasate despre: studentii straini de la anul pregatitor, in scopul cunoasterii strarii de spirit si comportarii acestora; unele cadre didactice de la anul pregatitor, in scopul verificarii unor surse din Problema „1949” – studenti straini, astfel: a) „este o fire ciudata, obisnuita cu greutatile pe care le-a infruntat singura, fiind cu multa dorinta si vointa de a reusi in ceea ce si.-a propus. Uneori este prea impulsiva si necugetata, dar este de inteles, avand in vedere problemele familiale foarte dificile pe care a trebuit sa le intampine si sa le depaseasca. Este bine intentionata, muncitoare, dornica sa realizeze ceva si sa se impuna in colectiv. Munceste foarte mult, atat la clasa cu studentii, cat si la biblioteca, pentru realizarea unor lucrari de cercetare stiintifica”.; b) munceste cu multa tragere de inima – si nu de putine ori peste orele de serviciu- punand mai presus de orice indeplinirea exemplara a sarcinilor de serviciu. Este deosebit de indatoritoare si raspunde cu o promptitudine demna de subliniat solitarilor cadrelor didactice si solicitarilor studentilor. Da dovada de foarte multa rabdare, mult tact si multa bunavointa. Are o putere de munca cu totul remarcabila si calitatea muncii ei este la fel. Este un functionar model, care stie sa aiba initiativa si sa rezolve in mod optim chiar problemele mai dificile sau mai delicate ce apar in cadrul serviciului”.

Curtea mentioneza si preconizarea tinerii unor sedinte de catre studentii greci, ori plecarea acestora in diferite localitati din tara, respectiv informari verbale pe care le-a facut Musca.

„Informatiile si semnalarile sursei Dana s-au confirmat si pe alte linii informative. Intalnirile dintre Dana si organul de securitate desemnat s-au efectuat in case conspirative, respectiv Unirea si Triumf”, consemneaza CAB.

Astfel, Curtea, in baza materialului probator avut la dispozitie pana la data de 19 septembrie 2006, a stabilit ca Monica Octavia Musca, nascuta in orasul Turda, judetul Cluj, a fost colaborator al politiei politice comuniste.

 

 

 

Dosar trecut la “siguranta nationala”

 

 

Dosarul informativ al Monei Musca fusese incadrat la categoria „siguranta nationala”, la propunerea SRI, clasificare acceptata in Comisia mixta SRI-CNSAS, ceea ce excludea acuzatia de politie politica, se arata in rezolutia Parchetului ICCJ privind scoaterea de sub urmarire a fostului parlamentar.

Conform rezolutiei Parchetului ICCJ din 17 mai 2010, in cadrul cercetarilor au fost audiati Mihail Nica – director adjunct al SRI in perioada 2000-2001, Costin Georgescu – director al SRI in perioada mai 1997 – ianuarie 2001, Gheorghe Onisoru – presedinte al CNSAS in perioada martie 2000 – martie 2006.

Marturiile au relevat faptul ca initial CNSAS nu dispunea de un fond arhivistic pe baza caruia sa faca verificarile care cadeau in competenta sa, ca atare, acesta a apelat la SRI pentru a elibera din arhiva sa dosarele informative ale persoanelor pe care dorea sa le verifice. In baza solicitarilor scrise ale CNSAS, SRI dispunea verificarea arhivelor sale de la sediul central si din teritoriu, pe care le preda CNSAS dupa o prealabila verificare. In cadrul acestei verificari prealabile efectuate de SRI cu privire la dosarele informative solicitate de CNSAS, SRI cerceta daca nu cumva respectivele dosare indeplinesc exigentele impuse de Legea 51/1991 privind siguranta nationala a Romaniei. In caz afirmativ, SRI inainta CNSAS dosarele solicitate cu propunere de clasificare „categoria siguranta nationala”.

Pentru a asigura transparenta acestei proceduri de verificare, in anul 2000, intre SRI si CNSAS s-a incheiat un protocol de colaborare. In temeiul acestui protocol, analiza dosarelor eliberate din arhivele fostei Securitati (aflate in depozitul SRI) se realiza in cadrul unei comisii mixte SRI-CNSAS, compusa din opt membri, afiliati in mod egal fiecarei institutii implicate.

In cadrul acestei comisii mixte SRI-CNSAS, la data de 26 octombrie 2000 a fost luat in discutie si dosarul informativ al Monei Musca.

Nica si Onisoru au facut parte dintre membrii comisiei intrunite la data de 26 octombrie 2000, iar din depozitiile acestora a rezultat ca dosarul deputatei a intrat in Comisie purtand propunerea SRI de clasificare in categoria siguranta nationala. Costin Georgescu a apreciat, in depozitia sa, ca dosarul informativ al Monei Musca se circumscria prevederilor Legii 51/1991 privind siguranta nationala a Romaniei, intrucat aceasta lucrase ca asistent la anul pregatitor al studentilor straini (greci).

Solutia de clasificare a acestui dosar la categoria „Siguranta nationala” fiind luata prin consens, niciunul dintre membrii Comisiei nu a contestat aceasta clasificare, desi potrivit protocolului acestia aveau posibilitatea sa atace solutia adoptata de comisie la Consiliul Suprem de Aparare a Tarii. Aceasta solutie insa, nu a fost atacata la CSAT.

Din declaratia lui Onisoru a rezultat, potrivit Parchetului, ca, odata ce comisia mixta stabilea caracterul de siguranta nationala al unui dosar verificat, acesta urma sa fie arhivat la sediul SRI, iar CNSAS primea o instiintare ca persoana verificata este „necunoscut(a)”.

„La nivelul anului 2000, persoanele verificate nu erau informate cu privire la rezultatul verificarii; simpla nepublicare in Monitorul Oficial a numelui persoanei verificate, valora ca infirmare a suspiciunilor de colaborare cu politia politica comunista. Astfel, CNSAS considera ca de vreme ce o persoana verificata nu se regaseste pe lista informatorilor, lista care, potrivit legii, trebuia publicata in Monitorul Oficial, aceasta institutie nu mai era obligata sa aduca la cunostinta persoanei respective rezultatul verificarilor”, spune sursa citata de Mediafax.

Din declaratia lui Costin Georgescu rezulta ca nu poate exista suprapunere intre cele doua categorii de dosare.

„Astfel, in urma verificarii efectuate in cadrul comisiei mixte SRI-CNSAS un dosar nu putea fi clasificat concomitent, ca fiind si de siguranta nationala si de politie politica. Asa fiind, nu se putea considera ca o persoana a indeplinit simultan si activitati de siguranta nationala si ca se face vinovat si de politie politica deoarece cele doua calitati se exclud reciproc; acest fapt fiind motivat si de existenta a doua legi speciale distincte care reglementau (si reglementeaza) si defineau si regimul juridic al activitatilor de natura sigurantei nationale, respectiv de politie politica (Legea 51/1991 si Legea 187/1999)”, explica in rezolutie Parchetul.

Sectia de urmarire penala si criminalistica din cadrul Parchetului instantei supreme a dispus scoaterea de sub urmarire penala a Monei Musca pentru infractiunea de fals in declaratii, pe care l-a comis atunci cand a declarat ca nu a colaborat cu Securitatea in sensul de politie politica.

1 comentariu

Banatanul 28-02-2011 - 16:56

Doamna Mona Musa, si cine a fost dusmanul impotriva caruia ati luptat?

Nu cumva cetateanul Roman? care a sustinut statul Romanesc prin activitatea sa lucrativa, creativa si inovativa? si care a acceptata sa-si sacrifice sanatatea prin modul de viata precar impus printr-o alimentatie si asistenta medicala saracaceoasa?

Care este definitia patriotismului? atunci cind ii consideri ca Dusmani de clasa tocmai pe cei ce-si platesc darile si sustin statul?

Comments are closed.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult