Acasa Actualitate-InternaInvestigatiiLumea justitiei Motivarea CCR privind suspendarea lui Băsescu

Motivarea CCR privind suspendarea lui Băsescu

scris de Z.V.
3 afisari

Curtea Constituţională a României (CCR) arată, în motivarea deciziei privind conflictul reclamat de Traian Băsescu, că doar Parlamentul poate hotărî suspendarea preşedintelui, având dată această putere, iar odată declanşată procedura parlamentară de suspendare din funcţie a preşedintelui, potrivit Constituţiei, aceasta nu poate fi oprită.

Suspendarea lui Basescu CCR se intruneste vineri la ora 09.00

Suspendarea lui Basescu: CCR a pulbicat motivarea (foto: presidency.ro)

CCR a dat publicităţii miercuri, pe site-ul instituţiei, motivarea deciziei din 9 iulie prin care a respins ca inadmisibilă cererea lui Traian Băsescu de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre el şi Parlament ca urmare a suspendării sale din funcţie.

Chiar dacă s-ar considera că numai Curtea Constituţională, în virtutea rolului său de garant al supremaţiei Constituţiei, prevăzut de normele constituţionale ale art.142 alin.(1), poate califica faptele imputate preşedintelui ca fiind sau nu fapte grave de încălcare a Constituţiei, Parlamentul nu poate fi împiedicat în exercitarea dreptului de a suspenda sau nu din funcţie pe preşedinte, indiferent de avizul pozitiv sau negativ al Curţii, aviz care are un caracter strict consultativ. În cadrul procedurii de suspendare a preşedintelui reglementată de art. 95 din Constituţie, rolul Curţii Constituţionale încetează odată cu emiterea avizului consultativ. Efectele suspendării constau în întreruperea mandatului prezidenţial până la validarea rezultatului referendumului de către Curtea Constituţională‘, susţin judecătorii constituţionali.

Curtea arată că, în jurisprudenţa sa, concretizată prin decizia din 28 ianuarie 2005, a statuat că un conflict juridic de natură constituţională dintre autorităţi publice presupune ‘acte sau acţiuni concrete prin care o autoritate sau mai multe îşi arogă puteri, atribuţii sau competenţe, care, potrivit Constituţiei, aparţin altor autorităţi publice, ori omisiunea unor autorităţi publice, constând în declinarea competenţei sau în refuzul de a îndeplini anumite acte care intră în obligaţiile lor’.

Astfel, Curtea reţine că autorul sesizării susţine, în principal, că ”în data de 6 iulie, Parlamentul a dispus suspendarea din funcţie a preşedintelui, ignorând cu bună ştiinţă una din condiţiile esenţiale prevăzute de art. 95 alin.(1), respectiv săvârşirea unor fapte grave prin care preşedintele României să încalce prevederile Constituţiei”.

Aceste prevederi constituţionale sunt de natură a releva responsabilităţile preşedintelui în respectarea Constituţiei, reglementând, totodată, o procedură care scoate în evidenţă o modalitate directă de control a Parlamentului asupra sa. Astfel, textul constituţional sus citat stabilind că, pentru a putea fi suspendat, preşedintele trebuie să săvârşească fapte grave de încălcare a Constituţiei, lasă la latitudinea Parlamentului suspendarea sau nu a acestuia, chiar şi în situaţia în care a săvârşit astfel de fapte. (…) Este adevărat, însă, că Legea fundamentală nu defineşte noţiunea de fapte grave‘, se mai spune în motivare.

Judecătorii arată că, de aceea, cu ocazia avizului consultativ din 2007 privind propunerea de suspendare din funcţie a preşedintelui, Curtea a statuat că ”pot fi considerate fapte grave de încălcare a prevederilor Constituţiei actele de decizie sau sustragerea de la îndeplinirea unor acte de decizie obligatorii, prin care preşedintele ar împiedica funcţionarea autorităţilor publice, ar suprima sau ar restrânge drepturile şi libertăţile cetăţenilor, ar tulbura ordinea constituţională ori ar urmări schimbarea ordinii constituţionale sau alte fapte de aceeaşi natură care ar avea sau ar putea avea efecte similare”

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult