Asociatia Magistratilor din Romania – Filiala Cluj si Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania au atacat cu recurs, in contencios-administrativ, hotararile CSM nr. 194/24.03.2010 si 215/25.032010, prin care au fost promovate la Inalta Curte judecatoarele Alina Corina Corbu (vezi foto) care detine si functia de secretar general al CSM si Viorica Cosma, inspector la Inspectia Judiciara din cadrul aceluiasi CSM. Ambele numiri, in special prima, au generat suspiciunea ca fiind angajate in functii de prima importanta la CSM, cele doua au beneficiat de favoritism din partea membrilor CSM care, pe baza unor simple interviuri, le-au propulsat cu titlu de recompensa la gradul maxim profesional.
Cele doua asociatii profesionale solicita anularea hotararilor CSM mai sus mentionate, dar si suspendarea efectelor acestora pana la judecarea definitiva a recursurilor inregistrate pe rolul Sectiei contencios-administrativ a instantei supreme. In cazul judecatoarei Alina Corina Corbu, AMR Cluj si UNJR acuza faptul ca promovarea acestea s-a facut in conditiile in care „Nu au fost respectate dispozitiile art. 52 alin. 1 din Legea nr. 304/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, ce prevede conditia ca persoana promovata la ICCJ sa fi indeplinit functia de judecator in ultimii 2 ani la tribunale sau curti de apel, ceea ce intimata, evident, nu a indeplinit, avand calitatea de secretar al consiliului (…) Intimatul (n.n. – CSM) nu a respectat propriul sau Regulament privind numirea judecatorilor la ICCJ, aprobat prin Hotararea Plenului nr. 492/2005, prin care stabileste criterii orientative, respectiv calitatea hotararilor pronuntate reflectata in evaluarea judecatorului, numarul de hotarari casate imputabile ce trebuie sa fie mai mici decat media pe instanta la care functioneaza candidatul si media pe tara (de observat ca, in motivare, la modul absurd, Consiliul face observatia ca ar fi intrunita aceasta conditie, desi secretarul general nu a fost judecator in perioada ceruta de lege, dar nici macar in acest neadevar nu respecta regulamentul, intrucat raporteaza numarul casarilor la ceilalti candidati, nu la media pe instanta si pe tara, cum cere regulamentul), volumul de activitate al candidatului dedus din raportul cauze pe rol/cauze solutionate. In plus, regulamentul cere ca judecatorul sa aiba specializarea necesara sectiei la care candideaza, or, din CV-ul doamnei secretar general, de pe site-ul consiliului, rezulta ca, atunci cand a desfasurat activitate de judecata, adica pana in anul 2005 (de cand e delegata la CSM, conform CV-ului), a functionat doar la Sectia de drept comercial a Tribunalului Bucuresti, fiind delegata 2 luni in anul 2005 la Sectia de drept comercial a Curtii de Apel Bucuresti, in calitate de presedinte de sectie”.
Acuze de “copy-paste” la CSM
In cazul inspectoarei Viorica Cosma, se mentioneaza ca Hotararea CSM prin care aceasta a fost promovata “nu este motivata, intrucat, in aceeasi zi, consiliul a adoptat hotararea nr. 216 din 25 martie 2010, prin care a respins candidaturile doamnelor judecator Greceanu Alessandra Giusepina, Popescu Adriana, Rusu Aurelia, Visan Mirel, tandarescu Bianca Elena, cu aceeasi motivare, cuvant cu cuvant. Prin urmare, considerente celor doua hotarari, cea atacata, de admitere a candidaturilor, precum si cea neatacata de noi, de respingere, sunt identice, difera doar dispozitivul, ceea ce inseamna nemotivare, intimatul CSM rezumandu-se sa insire niste criterii pe care nu le-a respectat si nu le-a verificat. De remarcat ca, din cuprinsul hotararii CSM, nu rezulta nici macar specializarea doamnei inspector, desi Regulamentul aprobat prin Hotararea nr. 492/2005 cere ca judecatorul sa aiba specializarea necesara sectiei pentru care candideaza (…) printre judecatorii respinsi, exista unul cu activitate publicistica recunoscuta si doctor in drept, respectiv doamna judecator Aurelia Rusu, care satisface, cel putin aparent, toate criteriile din Regulament, acesta prevazand si o activitate publicistica meritorie si titluri stiintifice, existand, in acest sens, intrebari si in Ghidul de interviu, iar consiliul nu a motivat de ce a preferat un judecator al carui nume nu este cunoscut in doctrina juridica. Oricum, se poate cu usurinta constata redactarea superficiala a hotararii contestate, intrucat s-a folosit procedura copy-paste de la motivarea hotararilor date pentru Sectia de contencios administrativ si fiscal cu o zi inainte, atat a celei de admitere (nr. 194), cat si a celei de respingere (nr. 195), pe care le anexam, hotararea referindu-se la sectia de contencios administrativ si fiscal si nu la cea civila si de proprietate intelectuala la care a fost promovata intimata 2. Este o dovada in plus a faptului ca hotararea nu este motivata, asa cum cere art. 29 alin. 4 din Legea nr. 317/2004, potrivit caruia hotararile Consiliului Superior al Magistraturii, in plen si in sectii, se iau prin vot direct si secret si se motiveaza.”
0 comentariu
Audierea lui Locic în absenţa avocatului ales este nulitate absolută!
Apărarea avocatului din oficiu se cheamă apărare inefectivă – cazurile Boloş, Cionca şi, în viitor, Bota VII vs România!
Nu sunt jurist dar poate vre-un cititor poate sa ma lamureasca…
1. In textul de mai sus spuneti ca Judecatoarea Jijie a spus: „Astfel de fapte, savarsite la un asemenea nivel”. Ea nu a judecat pe fod sa identifice vinovatia sau nevinovatia acestora, cum e posibil sa scrii in motivare asa ceva din care reiese clar ANTEPRONUNTAREA asupra vinovatiei acestora? Este voie ca un judecator sa hotarasca si sa declare public in scris vinovatia fara ca sa judece pe fond?
2. Judecatoarea Jijie mai spune”lasarea in libertate a acestor persoane ar potenta starea de neincredere a opiniei publice „. Pai ce legatura are increderea sau neincrederea opiniei publice in institutiile statului cu pericolul care inculpati il au sau nu il au asupra cetatenilor, riscul de a se sustrage judecatii sau de a influenta urmarirea penala? Pe acest criteriu toti oamenii care sunt urmariti penal trebuie bagati la inchisoare indiferent de vinovatie sau nu? E asta legal?
3. Judecatoarea Jijie mai spune „Astfel de fapte, savarsite la un asemenea nivel, sunt de natura sa creeze si sa induca opiniei publice convingerea ca legea se opreste si nu are eficienta fata de astfel de persoane „. Prin textul de mai sus Magistrata argumenteaza ca Populatia stie de vinovatia persoanelor sus mentionate si ca atare ele nu pot fi puse in libertate. Dar de unde stie populatie detalii partiale din acest caz? Nu cumva din scurgeri nelegale catre mass media? Cum poate un judecator sa invoce o infractiune comisa de reprezentantii statului ca motiv de arestare? Daca reprezentanti statului nu ar fi comis infractiunea de scurgere de informatii atunci populatia nu ar fi stiut informatiile trunchiate si ca atare judecatoarea Jijie nu ar mai fi putut invoca „poporul”.
4. Cum e posibil ca 3 oameni sa fie judecati fara a constata legalitatea probelor? Daca procurorul se prezinta cu o singura proba, care nu este obtinuta legal, atunci cererea de arestare nu are nici o baza si trebuie respinsa ca neintemeiata. De ce nu s-a intimplat asa ceva?
5. Judecatoarea Jijie se spune ca are sotul scapat cu un NUP dat de DNA cu doar 2 saptamini inaintea procesului. Nu ea asta cumva un conflict major de interes? Nu ar fi trebuie sa se abtina? De ce nu a fact asa ceva?
6. De ce nu au considerat judecatori nulitatea absoluta in cazul Loccic, acesta fiind audiat fata avocat?
7. In cazul Costiniu, cum e posibil sa accepti arestarea fara ca sa ceri mai intii procurorilor sa faca investigatiile necesare pentru a constata daca fapta de trafic de influenta nu a avut loc? Daca omul nu a luat un ban, daca omul nu a influentat nimica de ce sa il aretezi? Cum e posibil ca judecatori de la Curtea Suprema sa fie investigati doar dupa arestare? Procurori nu au cumva obligatia legala sa identifice toate probele inclusiv cele care pot dovedi nevinovatia?
Procurorii daca din inregistrai au auzit ca cele 3 judecatoare din cazul Casuneanu ar fi luat „arginti” de ce nu au declansat urmarire penala? De ce ici macar nu au cerut interceptarea acestora telefonica si ambietala pentru a constata o eventuala legatura cu CNADR si alta firma de constructii?
8. In cazul probelor clasificate SRI. Cum e posibil ca sa acuzi un om pe baza unor probe asupra carora acuzatul nu poate comenta nimic, nu are dreptul sa le expertizeze din punct de vedere al calitatii acestora (contrafacte sau nu, scoase din context sau nu), nu poate sa constate legalitatea cu care ele au fost obtinute (daca exista aprobarea unui judecator pentru inregistrari) etc?