Acasa Actualitate-InternaInvestigatiiLumea justitiei Predoiu: „CSM isi slabeste pozitia prin felul in care trateaza problemele de integritate si coruptie in sistem”

Predoiu: „CSM isi slabeste pozitia prin felul in care trateaza problemele de integritate si coruptie in sistem”

scris de Ziua Veche
3 afisari

Catalin Predoiu, ministrul JustitieiMinistrul Justitiei, Catalin Marian Predoiu, a acordat marti un interviu in exclusivitate pentru Ziuaveche.ro. Ministrul Catalin Predoiu nu a venit singur la interviu, ci insotit de noul sau secretar de stat – judecatoarea Lidia Barac, presedintele Curtii de Apel Timisoara. Astfel, in loc de un interlocutor, am avut doi, dovedindu-se inca o data zicala ca unde-s doi puterea creste. Ambii demnitari au raspuns intrebarilor noastre pe problemele de interes care vizeaza functionarea Justitiei.

Catalin Predoiu a raspuns inclusiv intrebarilor adresate de cititorii Ziuaveche.ro, raspunsuri care vor fi publicate in editia urmatoare.

Cum v-a venit ideea proiectului „mica reforma”? Nu erau suficiente noile coduri recent adoptate si deja publicate in Monitorul Oficial?

Predoiu: Exista un orizont de asteptare in legatura cu simplificarea procedurilor si nu cred ca mai puteam astepta fara sa intervenim pana la implementarea codurilor. Am fost preocupat inca din 2008 de calendarul de implementare al codurilor si de riscul ca acestea sa ramana doar o opera „stiintifica”. Ministerul trebuie sa fie atent si fata de semnalele primite din societate nu doar din sistemul judiciar. Prin urmare, nu exista un fapt singular care a declansat decizia de a interveni cu o reglementare avant-la-lettre, pana la implementarea codurilor, ci mai degraba o serie de evaluari care ne indicau ca instrumentele pe care le pregateam ar putea fi implementate mai tarziu decat o cer nevoile justitiabililor. E foarte adevarat ca multi specialisti din Justitie, indiferent de profesie, ne-au spus „e bine ce faceti, dar inca nu se simte in activitatea de zi cu zi a Justitiei”.

Va era teama ca noile coduri nu vor intra in vigoare (asa cum s-a intamplat si cu codurile Stanoiu si Macovei) si v-ati gandit sa lasati in urma macar o mica mostenire?

Predoiu: In ciuda aparentelor, nu sunt preocupat excesiv de a demonstra ca personal corespund pozitiei, ci de a da un sens concret, practic, activitatii mele la minister. Nu am nicio indoiala ca aceste coduri vor fi implementate. Si nu ascund ca urmaresc implementarea lor cat mai grabnic cu putinta. Dar in acelasi timp sunt realist si imi dau seama ca mai avem nevoie de timp si bani pentru a pregati sistemul judiciar. Si de timp pentru a convinge corpul magistratilor si al grefierilor ca trebuie sa facem un efort de asimilare si implementare a codurilor. Cred ca legea micii reforme ne va permite nu numai sa ajutam justitiabilii, dar si sa usuram situatia celor care concura la infaptuirea Justitiei.

Ce v-a determinat sa va largiti echipa cu d-na Lidia Barac, presedintele Curtii de Apel Timisoara?

Predoiu: Cred ca este elementul care lipsea pentru a asigura o comunicare mai buna intre minister si sistem si in acelasi timp aveam nevoie de un plus de expertiza si de realism venita direct din „linia intai” a frontului.

{gallery}gallery/05/predoiu{/gallery}

Care sunt avantajele principale pe care le va aduce “Mica reforma”?

Barac: Avantajele au fost reclamate chiar din interiorul sistemului juridiar. Legea rezolva durata procedurilor in sistem si contribuie la o unificare a jurisprundentei instantelor, de exemplu, relativ la durata procedurilor, legea micii reforme instituie modificari, completari de norme procedurale si substantiale privind procedura de citare, reprezentarea partilor in proces, introducerea institutiei recunoasterii vinovatiei in materie penala, dar si norme legate de inregistrarea cererilor la organele judiciare in general. Acestea din urma in ideea degrevarii instantelor de cereri si sesizari care nu sunt de competenta lor, acestea urmand a fi transferate administrativ la organele competente. Aceste masuri vor face ca volumul de activitate al organelor judiciare sa fie reflectate in mod mai real.

Prin mutarea Inspectiei Judiciare, de la CSM, la Parlament, credeti ca e posibil sa inceapa sa functioneze vreodata mecanismul de sanctionare disciplinara a magistratilor?

Predoiu: Solutia avansata in strategie, privind Inspectia Judiciara este o propunere. Prin ea noi am dorit sa transmitem un dublu semnal, primul este acela ca nu urmarim preluarea Inspectiei la minister, asa cum eram, daca nu acuzati, cel putin cu certitudine banuiti. Spun acest lucru pe baza discutiilor pe care le-am avut de-a lungul vremii cu CSM, si in tara cu magistrati. Al doilea semnal este in sensul ca urmarim sa avem o Inspectie Judiciara independenta de CSM si apta sa contribuie cu adevarat la responsabilizarea magistratilor. Daca solutia plasarii sub autoritatea Parlamentului nu este fericita sunt gata sa discut orice alte solutii care sa asigure indeplinirea celor doua deziderate.

De ce credeti ca la CSM nu sunt sanctionati judecatorii si procurorii care compromit imaginea Justitiei? Chiar am facut o comparare de cifre statistice si am observat ca desi Inspectia CSM promoveaza zeci de actiuni disciplinare intr-un an, Sectiile CSM le ingroapa pe majoritatea. Este un joc de interese aici?

Predoiu: E un fenomen care seamana cu un altul cu care am luat contact pe durata mandatului meu de membru in Consiliul Baroului Bucuresti. Poate ca e vorba de un reflex natural al oricarui sistem de a nu-si exiba propriile vulnerabilitati, din teama de a nu se slabi pe sine insusi. E o socoteala gresita, politica strutului nu a ajutat pe nimeni. De aceea cred ca trebuie sa ne concentram pe acele solutii care sa sprijine „sanitizarea” sistemului. Si consolidarea lui pe termen lung. In acest context poate ca e bine ca in dezbaterea publica privind strategia sa abordam si subiectul titularului actiunii disciplinare.

Barac: Din punctul de vedere al managerului de instanta, Inspectia CSM functioneaza in gol, in sensul ca daca observam abaterile disciplinare cum sunt reglementate in lege, desi faptele sunt asumate ca afectand prestigiul Justitiei, in enumerarea lor foarte putine vizeaza prestigiul Justitiei in sens larg sau chiar restrans. Pe de alta parte, reputatia magistratului: conditiile de fond pentru accesul si mentinerea in profesie nu reprezinta o coordonata de natura a permite solutii precum incetarea calitatii de magistrat sau posibilitatea evaluarii comportamentului profesional si moral al magistratului de catre Inspectia Judiciara intr-un mod mai eficient. In prezent, asemenea fapte care aduc atingere prestigului Justitiei sunt verificate de Inspectie, iar rezultatul este depus la mapa profesionala a magistratului.

Puteti explica de ce CSM si-a facut un obicei de a acuza ca se incearca incalecarea politica a Justitiei, sau marginalizarea ei, dar la capitolul atributii pe disciplinar nu-si face deloc treaba sau doar mimeaza ca se achita de aceste obligatii?

Predoiu: Nu-mi explic! In sensul ca noi in CSM ar trebui sa abordam problemele reale si fara complexe, nu sa creem artificial probleme care nu exista. Masurile Executivului din ultimii 10 – 15 ani au fost de intarire a independentei Justitiei. Insasi reinstituirea CSM si transferul masiv al atributiilor de la minister, catre CSM, demonstreaza acest lucru. Aceste atributii care incorporeaza cvasi-totalitatea puterii in sistemul judiciar implica si o raspundere uriasa si o anumita conduita institutionala. Realitatea practic demonstreaza ca in general aceasta putere uriasa nu a fost folosita decat intr-un singur sens – consolidarea propriei pozitii in raport cu ministerul, confruntarea, de cele mai multe ori artificiala a Executivului si apararea independentei propriului sistem. Cu aceasta din urma preocupare nu avem nicio problema, dar nu putem sa nu observam ca dimensiunea de garant al independentei implica si tratarea mai severa, mai responsabila a problemelor de integritate si coruptie din sistem. Omitand abordarea acestora, CSM isi slabeste de fapt propriul sistem si propria pozitie. Nu as vrea sa inchei acest raspuns fara a sublinia ca nu doresc sa fie perceput ca un atac la adresa CSM, din plenul caruia fac parte, ci ca un militantism din interiorul CSM pentru a influenta pozitiv politica acestuia in scopul consolidarii independentei.

Barac: Ineficienta masurilor CSM se datoreaza si problemelor pe care acesta le are in interiorul sistemului judiciar, aspect care a determinat si organizarea unor adunari generale de revocare a unor membrii ai CSM. In esenta, procedurile in interiorul sistemului adeseori sunt blocate prin hotarari ale CSM care nu evalueaza cu seriozitate substanta problemelor ridicate de organele judiciare, propunerile si mai ales efectele produse in practica de aceste hotarari. De exemplu, organele judicare, prin reprezentantii lor, au avut o reactie in legatura cu efectele produse de o hotarare a CSM prin care se incearca normarea muncii in sistem si nici pana in prezent nu se cunoaste daca acest organism a evaluat respectiva hotarare, care a produs efecte negative cu privire la durata procedurilor

Considerati ca membrii CSM sunt de buna-credinta sau actioneaza in spirit de casta, pentru a-si apara privilegiile?

Predoiu: Nu am pus niciodata buna-credinta la indoiala, dar repet, uneori reflexul acesta excesiv de auto-conservare a subminat credibilitatea si increderea intre minister si CSM, intre CSM si magistrati. Si poate ca a facut sa se piarda unele ocazii de a se da semnale lipsite de echivoc in sistem. Activitatea CSM are relevanta atat din perspectiva hotararilor in probleme tehnice, dar si din perspectiva atitudinii, a semnalelor pe care le da in sistem.

Consider ca nu vom avea o Justitie demna de un stat civilizat, cata vreme niciun magistrat nu va raspunde pentru hotararile date cu rea-credinta sau grava neglijenta si se va continua sistemul aberant de a se trece cu vederea orice solutii, sub steagul independentei prost-intelese. Ce veti face concret pentru a asana sistemul de acesti magistrati care cred ca pot face ce vor, pentru ca ei nu dau nimanui socoteala?

Predoiu: Imi stau in putinta urmatoarele demersuri. In primul rand, din pozitia de ministru semnalele pe care le transmit, inclusiv prin acest interviu. Ele se adreseaza acelor magistrati din sistem care recunosc problemele sistemului si doresc in mod real eliminarea lor. In al doilea rand, masurile institutionale pe care le luam. Un exemplu in acest sens este promovarea strategiei, care vizeaza rezolvarea sistemica a problemelor. In al treilea rand, pozitia noastra in cadrul plenului CSM a fost intotdeauna in sensul intrasigentei fata de aceste fenomene criticate.

E dificil sa fi ministru peste un sistem macinat de probleme salariale. Cum preconizati sa rezolvati achitarea drepturilor banesti restante, in conditiile actualei crize?

Predoiu: In general nu privesc decat in viitor, dar nu pot sa nu retin un regret si un repros in acelasi timp, pentru ca planul elaborat de minister si CSM, in vara lui 2008, nu a fost pus in opera atunci cand existau fonduri necesare pentru rezolvarea definitiva a problemei. Guvernul Boc a fost practic cu spatele la zid in aceasta chestiune si, cu toate acestea, o spun fara rezerve pentru ca este adevarul gol-golut, premierul si-a asumat riscul politic de a include sporurile de baza in legea de salarizare unitara in vara lui 2009. Exista pus in opera un mecanism care presupune plata lor esalonata, o prima transa a fost deja aprobata saptamana trecuta de catre Guvern si nu am nicio indoiala ca Executivul isi va mentine politica adoptata in rezolvarea acestei probleme sistemice. In acelasi timp insa as vrea sa evoc prevederea si principiul legal ca dupa 1 ianuarie 2010 cuantumul salarizarii magistratilor este cel indicat in legea unitara 330/2010 si consider ca orice incercare de a adauga la aceasta lege constituie un abuz si un factor de destabilizare din nou a sistemului, asa cum s-a petrecut in trecut. Executivul a facut eforturi uriase pentru magistrati si mi-as dori ca ei sa inteleaga lucrul acesta. Pentru ca societatea asteapta un ”investment return”.

Pensionarile masive din sistem, precum si amenintarile recente privind pensionarea a 20% din judecatori, in cazul modificarii legii pensiilor, nu risca sa arunce Justitia intr-un blocaj de proportii? Deja sunt instante care incalca sistematic normele legale de judecare cu celeritate, din pricina numarului prea mare de dosare per magistrat. Ce strategie de resurse umane aveti in vedere?

Predoiu: In primul rand, strategia de resurse umane este o chestiune in atributiile CSM. In al doilea rand, pentru o evaluare corecta, cred ca e bine sa stabilim care este necesarul real de posturi in sistem. Si nu numai in prezent, ci si pe termen mediu si lung. Dar nu cred ca se pune problema destabilizarii sistemului.

La Inalta Curte sunt probleme uriase. Cladirea din Batistei e mult prea mica, judecatorii stau cate patru intr-un birou de 15 m.p. iar daca ar intra in vigoare noile coduri activitatea acestei instante s-ar bloca automat atat din lipsa de spatiu, dar si din lipsa numarului necesar de judecatori – ar mai trebui cel putin 100 – 200… Ce este de facut?

Predoiu: Este intradevar regretabil faptul ca Inalta Curte nu are nici in prezent un sediu adecvat. Si este motivul pentru care am inclus acest obiectiv ca o prioritate in strategia noastra. Cred ca Guvernul ar trebui sa-si puna problema, daca nu in 2010, atunci in 2011, a rezolvarii problemei sediului intr-o forma sau alta. Dupa adoptarea codurilor si finalizarea studiilor de impact, putem evalua mai exact necesarul de posturi. Deocamdata estimarile care se fac pot fi usor exagerate, de aceea, ca principiu, ministerul va sustine finantarea si suplimentarea posturilor numai dupa o fundamentare serioasa, inclusiv din partea CSM, care este responsabil de strategia de resurse umane.

Justitia romana a ajuns o loterie. A devenit foarte scumpa pentru cetatean, si greu de inteles chiar si pentru unii magistrati, datorita junglei legislative. Nu exista niciun fel de practica unitara si sunt posibile orice solutii. Ce mesaj transmiteti justitiabililor privind increderea in Justitie?

Predoiu: Cred ca evaluarea dvs. este mult prea severa. Nu impartasesc ideea ca justitia este o loterie. Chiar daca preocuparea noasta pentru problemele de sistem este mai vizibila, asta nu inseamna ca nu apreciem enormul travaliu depus de cea mai mare parte dintre magistrati si grefieri si doresc sa-i asigur de respectul si pretuirea mea pentru acest travaliu, uneori la limita sacrificiului. In acelasi timp ii asigur pe cetateni, in ciuda erorilor judiciare prezente in orice sistem judiciar din lume, sistemul functioneaza si furnizeaza dreptate. Proiectele ministerului sunt gandite tocmai pentru a largi acest spatiu de normalitate din sistemul judiciar. Doresc sa-i asigur pe cetateni ca vom continua sa fim critici acolo unde este cazul. Va fi intotdeanuna o critica lucida si bazata pe realitate, facuta cu buna-credinta.

Foto: Andrei GEAMBASU

0 comentariu

nik 06-05-2010 - 13:32

bulgari fura de unde pot numai din tara lor nu. de asta e mai ieftina autostrada

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult