Judecatorii Curtii de Apel Bucuresti cer demisia ministrului Justitiei

Adunarea generala a judecatorilor Curtii de Apel Bucuresti (cea mai mare instanta din tara) a decis luni ca niciun magistrat al instantei sa nu protesteze prin forma extrema a incetarii activitatii, o atare varianta fiind luata in calcul doar daca Executivul va demonstra ca nu doreste sa rezolve problemele cu care se confrunta autoritatea judecatoreasca.


Decizia este foarte importanta in “economia” protestelor magistratilor, intrucat majoritatea instantelor asteapta decizia Bucurestiului pentru a decide daca vor inceta sau nu activitatea judecatoreasca, pe modelul protestului de anul trecut.

Judecatorii CAB au decis insa sa solicite oficial demisia ministrului Justitiei, Catalin Predoiu, pe care il considera raspunzator de proasta gestionare a problemelor din sistemul judecatoresc. Judecatorii CAB si-au exprimat de asemenea dezacordul fata de intentia de reducere a veniturilor magistratilor, si au decis sa sesizeze Bruxelles-ul pentru modul in care Guvernul trateaza problemele puterii judecatoresti. Adunarea generala a judecatorilor CAB a aprobat integral programul de masuri propus de Asociatia Magistratilor din Romania, fapt ce ne-a fost confirmat de presedinta asociatiei, judecatoarea Mona Maria Pivniceru. Programul AMR prevede: “Constituirea unor grupuri de lucru compuse din 3-5 magistrati (judecatori, procurori), in principal avand caracter permanent, care au ca obiect de activitate; culegerea de date si redactarea unor documente privind modificarile constitutionale preconizate; situatia actuala a puterii judecatoresti din Romania si aducerea acesteia la cunostiinta Comisarului pentru problemele de justitie de la Bruxelles; elaborarea unui document privind incalcarea art.6 din Tratatul Uniunii Europene si sustinerea acestuia in fata Parlamentului European; atacarea proiectelor de acte normative ce vizeaza diminuarea salariilor si pensiilor magistratilor care atenteaza la statutul acestora, la Curte Constitutionala; repunerea si adoptarea de catre Parlament a Pactului pe Justitie; atacarea in instanta a tuturor actelor normative care atenteaza la statutul magistratului; inventarierea si evaluarea plangerilor formulate impotriva magistratilor intemeiate pe art.99 lit.h din Legea 303/2004 (nerespectarea normelor de procedura, cu rea-credinta sau din grava neglijenta), precum si a plangerilor adresate Consiliului Superior al Magistraturii de catre ministrul justitiei; identificarea modalitatilor optime de ameliorare a imaginii publice a sistemului judiciar; efectuarea demersurilor optime de trecere a bugetului instantelor in puterea corpului judiciar; intocmirea unui proiect legislativ privind ameliorare situatiei debitorului in conditiile schimbaii circumstantelor initiale ce au stat la baza incheierii contractului; adoptarea unei strategii de combatere a odonantelor succesive privind eslonarea platilor drepturilor castigate in instante de catre magistrati, dispuse prin titluri executorii; elaborarea unei strategii comune referitor la alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.”