Curtea Constitutionala a mai produs o traznaie cu iz politic, care demonstreaza ca siguranta statului este mai presus de siguranta cetateanului si ca statul este mai presus de lege. Daca un cetatean datornic la stat nu este niciodata amanat la plata, ci dimpotriva este executat silit, statul a primit unda verde sa nu plateasca dupa cum are chef, pentru ca asa vrea Curtea Constitutionala, a carei membri sunt numiti exclusiv pe criterii politice. In motivarea deciziei Curtii nr. 713 din 25 mai 2010 (prin care au fost declarata constitutionala OUG 71/2009 privind plata unor sume prevazute in titluri executorii avand ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar), instanta de control constitutional a statuat ca amanarea platii drepturilor salariale castigate de bugetari in instante pentru care au dobandit titluri executorii este justificata de criza si actuala situatie economica. OUG 71/2009 prevede ca plata drepturilor banesti restante sa se esaloneze pe trei transe, intr-un interval cuprins intre 2010 si 2014. Mare parte din datoriile statului, esalonate prin OUG 71/2009, este reprezentata de drepturile banesti restante ale procurorilor si judecatorilor.
Curtea vede criza numai la stat
In motivarea deciziei sale, Curtea Constitutionala a aratat: „Curtea constata ca exista o stare de fapt obiectiva, cuantificabila si independenta de vointa Guvernului care pune in pericol un interes public, respectiv stabilitatea economica a statului roman. De asemenea, Curtea a constatat ca ordonanta de urgenta a fost adoptata in vederea atenuarii efectelor unei stari de criza economica generalizata. O atare finalitate economica implica, in mod necesar si neechivoc, o reglementare juridica primara, rapida, unitara si energica (…) In consecinta, Curtea a constatat ca, in anumite situatii extreme, precum in cea de fata, implicatiile financiare legate de punerea in executare a hotararilor judecatoresti se pot constitui intr-o situatie extraordinara in sensul articolului 115 aliniatul 4 din Constitutie, in masura in care asemenea masuri sunt motivate, in mod fundamentat, de apararea stabilitatii economice a statului roman. O atare situatie extraordinara, in mod evident, are un caracter temporar, regula in aceasta materie fiind executarea hotararilor judecatoresti in conformitate cu dreptul comun in materie, dupa caz, chiar daca debitor este statul (…) Totodata, in conformitate cu jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, statele beneficiaza de o anumita marja de apreciere in a decide daca si in ce masura diferentele intre diversele situatii similare justifica un tratament juridic diferit, iar scopul acestei marje variaza in functie de anumite circumstante, de domeniu si de context. Or, in cauza de fata, masura contestata urmareste un scop legitim – asigurarea stabilitatii economice a tarii„.
Din motivarea instantei constitutionale, rezulta ca aceasta nu a pus nicio clipa in balanta problemele cetatenilor care depind de banii care le sunt datorati de stat. Daca luam in calcul situatia unor cetateni care nu-si pot plati credite angajate, datorii catre alte persoane s.a.m.d. pentru care statul nu-si onoreaza datoriile, aceasta numai este considerata un fapt care “pune in pericol un interes public”. Decizia Curtii Constitutionale nr. 713 din 25 mai 2010 a fost publicata in Monitorul Oficial 430/28 iunie 2010.
