Acasa Actualitate-InternaInvestigatiiLumea justitiei Judecatorul Dan Lupascu din CSM cere Puterii sa lase Justitia sa se autofinanteze ca sa functioneze

Judecatorul Dan Lupascu din CSM cere Puterii sa lase Justitia sa se autofinanteze ca sa functioneze

scris de Ziua Veche
40 afisari

Judecatorul Dan Lupascu, membru al CSM – unul dintre liderii de opinie ai Magistraturii romane cunoscut pentru ripostele la adresa presedintelui Traian Basescu atunci cand cel din urma participa la sedintele CSM – a redactat un set de 25 de masuri privind optimizarea functionarii Justitiei, astfel incat sa se depaseasca criza in care se afla sistemul judecatoresc. Propunerile lui Dan Lupascu se adreseaza cu precadere clasei politice, in mana careia se afla deciziile care pot scoate Justitia din blocajul financiar si de personal in care se afla. Redam in continuare continutul integral al documentului judecatorului Dan Lupascu:


In contextul crizei economico – financiare actuale, pe langa masurile cu caracter general, apreciez ca este necesara adoptarea unor masuri sectoriale, specifice fiecarui domeniu de activitate. Ambele categorii de masuri trebuie sa fie in concordanta cu dispozitiile constitutionale si reglementarile internationale aplicabile Romaniei. Pentru justitie, planul sectorial de masuri ar trebui sa aiba in vedere, in esenta, dimensionarea corecta si asigurarea grabnica a resurselor (umane, materiale, s.a.), precum si utilizarea eficienta a sumelor alocate de la bugetul de stat. Referitor la resursele umane, in acord cu recomandarile Comisiei Europene, sunt prioritare asigurarea finantarii si ocuparea tuturor posturilor vacante din justitie (judecatori, procurori, personal auxiliar etc), concomitent cu adaptarea schemelor de personal la volumul de activitate in continua crestere (de exemplu, in anul 2009 pe rolul instantelor judecatoresti din Romania au fost 2.424.166 de dosare, cu peste 400.000 mai multe decat in anul precedent, iar schemele de personal au fost stabilite in anul 1993, cand la nivel national se inregistrau cca. 1.000.000 de dosare). Consolidarea independentei instantelor judecatoresti si cresterea responsabilitatii in utilizarea banului public reclama, cu necesitate, transferul bugetului instantelor si a patrimoniului aferent de la Ministerul Justitiei la Inalta Curte de Casatie si Justitie. Pentru aceasta este nevoie de completarea art. 136 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, insotita de luarea urgenta a masurilor tehnice de punere in aplicare de catre Guvernul Romaniei, Ministerul Justitiei, Ministerul Finantelor Publice si Inalta Curte de Casatie si Justitie.

In realizarea scopurilor de mai sus se impune si modificarea art. 26 alin. (4) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificarile si completarile ulterioare, in sensul ca sumele provenind din taxele judiciare de timbru sa constituie venituri la bugetul de stat si sa fie cuprinse distinct in bugetele de venituri si cheltuieli ale ordonatorilor de credite din sistemul judiciar. Legat de acest aspect sunt necesare evidente stricte privind taxa judiciara de timbru si timbrul judiciar, precum si actiuni de verificare a modului de determinare si incasare a acestora”.

Cele 25 de masuri-salvatoare

La intocmirea planului de masuri pentru justitie ar putea fi avute in vedere si urmatoarele propuneri, menite sa eficientizeze activitatea si sa atraga fonduri suplimentare pentru justitie:

1) instituirea cheltuielilor de procedura si stabilirea relatiei dintre acestea, pe de o parte, taxa judiciara de timbru si timbrul judiciar, pe de alta parte;

2) stabilirea unor criterii obiective de determinare a „costului” fiecarui dosar (inclusiv a cheltuielilor judiciare in procesele penale);

3) regandirea listei „scutirilor obiective” si a conditiilor acordarii de scutiri, reduceri, esalonari sau amanari pentru plata taxei judiciare de timbru, in conformitate cu O.U.G. nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar in materie civila, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 193/2008, si in acord cu reglementarile internationale privind asistenta judiciara (ex.: in practica au fost semnalate cazuri cand partea isi angajeaza avocat, apoi face demersuri pentru a beneficia de scutire de taxa, invocand lipsa ori insuficienta veniturilor, desi are o stare materiala foarte buna);

4) modificarea dispozitiilor legale care prevad termene de judecata foarte scurte, care fac imposibila indeplinirea procedurii de citare prin posta intr-o alta localitate (dupa regulile aplicabile serviciului postal, transmiterea actelor procedurale necesita, ca regula, cel putin 2 saptamani);

5) simplificarea procedurii de selectie a expertilor si conferirea dreptului de a efectua expertize topografice si tehnicienilor in materie (majoritatea instantelor reclama numarul insuficient de experti topografi, aceasta constituind una dintre principalele cauze ale tergiversarii solutionarii dosarelor);

6) verificarea de catre judecatorul delegat la penitenciar a regularitatii cererilor de sesizare a instantelor formulate de catre persoanele aflate in detentie (este foarte raspandita practica persoanelor aflate in stare de detentie de a formula cereri informe – care incarca, nejustificat, rolul instantelor – doar pentru a fi deplasate la sediile instantelor);

7) stabilirea unor criterii obiective de decontare a chiriei pentru personalul din justitiei (in prezent propunerile le formuleaza colegiile de conducere ale instantelor si parchetelor, astfel ca pentru Bucuresti, de exemplu, trebuie sa se tina cont de propunerile a nu mai putin de 25 de colegii de conducere, care nu intotdeauna sunt convergente);

8) implementarea Programului ECRIS 4 si folosirea prioritara a comunicarilor in format electronic;

9) eliminarea cheltuielilor nejustificate legate de amenajari de sedii, dotari, intretinere s.a. si alocarea fondurilor necesare instantelor si parchetelor cu situatii grave exemple: a) au sedii, dar nu au fost date in functiune: Judecatoria Bocsa; Judecatoria Baneasa; Judecatoria Scornicesti; Judecatoria Sangeorgiu de Padure; Judecatoria Urlati; Judecatoria Jimbolia; Parchetul de pe langa Judecatoria Baneasa; Parchetul de pe langa Judecatoria Bechet; Parchetul de pe langa Judecatoria Bocsa; Parchetul de pe langa Judecatoria Jimbolia; Parchetul de pe langa Judecatoria Sangeorgiu de Padure; Parchetul de pe langa Judecatoria Scornicesti; Parchetul de pe langa Judecatoria Urlati; b) centrala termica de la Judecatoria Faget consuma cca. 30.000 litri motorina pe an, in conditiile in care zona este forestiera, materialul lemnos este relativ ieftin, iar o centrala pe lemne ar reduce la cca. 25% costul actual);

10) supunerea la taxa judiciara de timbru si timbru judiciar a plangerilor contraventionale, iar in masura in care prin procesul verbal de constatare a contraventiei se aplica si masura confiscarii, taxele ar trebui stabilite la valoare (in prezent nu se plateste nicio taxa, iar in cazul respingerii plangerii petentului nu este obligat nici la cheltuieli de judecata);

11) abrogarea dispozitiei art. 23 alin. (21) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificarile si completarile ulterioare, privitoare la restituirea taxei judiciare de timbru in cazul in care partile incheie tranzactie sau renunta la judecata;

12) abrogarea art. III din O.U.G. nr. 212/2008, aprobata, cu modificari, prin Legea nr. 276/2009 privind obligativitatea comunicarii hotararilor judecatoresti irevocabile;

13) modificarea dispozitiilor procedurale privitoare la citare si comunicarea actelor de procedura prin instituirea obligativitatii desemnarii unui reprezentant in „mega – dosare” (ex.: in dosarul „FNI”, erau 126.000 parti vatamate, astfel ca pentru indeplinirea procedurii de citare la fiecare termen de judecata se cheltuiau cca. 7 miliarde lei (ROL);

14) supunerea la timbraj a cererilor de recuzare si cererilor de stramutare in materie penala, precum si a plangerilor formulate in temeiul art. 2781 Cod procedura penala;

15) obligarea partii care a pierdut procesul la plata sumelor reprezentand taxa judiciara de timbru si timbrul judiciar, sume pentru care cealalta parte a obtinut scutirea sau reducerea timbrajului;

16) abrogarea tezei a II-a a alineatului (2) din art. 2 al Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificarile si completarile ulterioare, astfel ca taxa judiciara de timbru in cazul contestatiei la executare silita sa nu fie plafonata la 194 lei;

17) modificarea art. 3 lit. c) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificarile si completarile ulterioare, in sensul reducerii taxei in materie de partaj;

18) modificarea art. 3 lit. g) si h) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificarile si completarile ulterioare, in sensul ca, pentru contestatia in anulare si revizuire taxa sa fie stabilita dupa regulile aplicabile cailor ordinare de atac;

19) modificarea art. 3 lit. d) si k) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificarile si completarile ulterioare, in sensul majorarii (de la 4 lei !) a taxei pentru cererile de recuzare si cererile de stramutare in materie civila;

20) modificarea art. 3 lit. n) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificarile si completarile ulterioare, in sensul majorarii taxei in materia contenciosului administrativ (in prezent este de 4 lei, iar daca se solicita si repararea pagubei poate ajunge pana la 39 lei);

21) modificarea art. 3 lit. o.1) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificarile si completarile ulterioare, in sensul ca taxa pentru emiterea somatiei de plata sa se stabileasca la valoare;

22) stabilirea unui plafon minim si a unui plafon maxim pentru onorariile avocatilor din oficiu, iar determinarea in concret a acestor onorarii sa se faca de catre completul de judecata, dupa criterii obiective prestabilite;

23) instituirea unei taxe pentru eliberarea de copii simple de pe inscrisurile aflate la dosar;

24) modificarea art. 19 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificarile si completarile ulterioare, in sensul ca, atat taxele judiciare de timbru, cat si sumele provenite din impozitele incasate din onorariile avocatilor, ale notarilor publici si ale executorilor judecatoresti sa fie platite bugetului de stat (si nu bugetului local) si evidentiate distinct in bugetele de venituri si cheltuieli ale ordonatorilor de credite din justitie;

25) respectarea obligatiei de actualizare anuala (stabilita de art. 28 alin. (1) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificarile si completarile ulterioare), in raport cu indicele ratei de inflatie, prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului Justitiei, a nivelului taxelor judiciare de timbru (ultima actualizare s-a realizat prin H.G. nr. 1514/2006).

Intocmirea unui plan de masuri pentru optimizarea functionarii justitiei presupune o actiune conjugata a tuturor celor cu responsabilitati in domeniu si o consultare a persoanelor interesate”.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult