Document: Decizia de eliberare a lui Casuneanu, Costiniu si Locic

Ziuaveche.ro va prezinta motivele pentru care Completul de 9 judecatori al Inaltei Curti de Casatie si Justitie a decis la 12.04.2010 ca afaceristii Costel Casuneanu si Marius Locic, precum si judecatorul Florin Costiniu sa fie eliberati, contrar cererilor facute de procurorii DNA. Din Incheierea nr. 245 din 12.04.2010 data in dosarul nr. 3023/1/2010 rezulta ca procurorii DNA nu au facut prin nicio proba dovada faptului ca cei trei inculpati ar prezenta pericol pentru opinia publica, in situatia in care ar fi judecati in stare de libertate.

Decizia Completului de 9 – format din magistratii Georgeta Barbalata (presedinte), Ana Maria Dascalu, Geanina Cristina Arghir, Alixandri Vasile, Ana Hermina Iancu, Elena Cantar, Mariana Carstocea, Viorica Trestianu si Angela Dragne – a fost luata cu majoritate de 8 la 1. Singura opinie separata a apartinut si singurului barbat din complet – judecatorul Alexandri Vasile. In esenta, Decizia Completului de 9, care i-a facut sah-mat pe procurori DNA, a stabilit ca este inadmisib ca niste persoane aa fie arestate pe ideea ca “lasarea acestora in libertate ar potenta starea de neincredere a opiniei publice cu privire la modul in care organele statului aplica legea si protejeaza ordinea sociala” , dupa cum a apreciat prima instanta, formata din judecatoarea Corina Jijie, de la instanta suprema. Surprinde faptul ca desi apararile celor trei inculpati au vizat legalitatea interceptarilor din dosar, cu precadere celor ale SRI, Completul de 9 judecatori nici macar nu le-a luat in discutie. Incheierea integrala a Completului de 9 o puteti citi aici.

Motivarea deciziei de eliberare

Motivarea Completului de 9 judecatori, care a admis recursul inculpatilor Casuneanu, Costiniu si Locic, dispunand in mod definitiv punerea acestora in libertatea a retinut: “Comiterea de infractiuni, chiar de o gravitate deosebita – reflectata de exemplu prin natura si cuantumul sanctiunii, nu constituie, prin ea insasi temei pentru privarea de libertate a invinuitului sau inculpatului in forma detentiei preventive. De asemenea, tendinta de nerespectare a ordinii de drept caracterizeaza orice persoana care comite o fapta din sfera ilicitului penal in calitate de autor, instigator sau complice. Existenta pericolului concret pentru ordinea publica se impune a se stabili nu doar in functie de criteriile retinute de prima instanta, dar si de elemente ce tin de persoana inculpatului, astfel dupa cum acestea sunt prevazute de art.136 alin.8 Cod procedura penala. In cauza nu exista probe certe in sensul ca inculpatii – persoane lipsite de antecedente penale, ce ocupa o anumita pozitie in societate si in familie – reprezinta – in stare de libertate – un pericol concret pentru ordinea publica. (…) Or, instanta de fond nu a justificat in mod concret impiedicarea adusa de inculpati la buna desfasurare a urmaririi penale si nici nu a invocat riscul ca ei sa nu se prezinte in instanta, neanalizand nici posibilitatea de a adopta una dintre masurile alternative prevazute in art. 136 Cod procedura penala, in raport cu garantiile reale oferite de inculpati in legatura cu prezenta lor la proces. Inexistenta pericolului concret pentru ordinea publica rezulta si din statutul socio-profesional al inculpatilor. Astfel, cu privire la inculpatul Costiniu Florin se va avea in vedere ca natura profesiei si cariera acestuia constituie argumente in sprijinul cercetarii sale in stare de libertate. Referitor la motivarea primei instante, in sensul ca faptele despre care se presupune ca inculpatii le-au savarsit, coroborate cu lasarea acestora in libertate ar potenta starea de neincredere a opiniei publice cu privire la modul in care organele statului aplica legea si protejeaza ordinea sociala se va constata ca sentimentele de securitate si incredere a societatii in organele statului presupun aplicarea de catre acestea cu promptitudine si fermitate a dispozitiilor legale. (…) Aceasta implica inclusiv individualizarea masurilor preventive ce se impun a fi dispuse cu privire la persoanele despre care exista presupunerea rezonabila ca au comis infractiuni, astfel incat acestea sa asigure atat un climat de calm, de securitate si echilibru in societate cat si increderea acesteia in reactia autoritatilor, dar fara a se incalca dreptul la libertate al individului. Practica instantei europene a retinut in acest sens ca privarea de libertate a unei persoane este o masura atat de grava incat ea nu se justifica decat atunci cand alte masuri, mai putin severe, sunt considerate insuficiente pentru salvgardarea unui interes personal sau public ce ar impune detentia (cauza Witold Litwa vs Polonia). In raport de dispozitiile art.136 Cod procedura penala, se constata ca in cauza scopul masurilor preventive poate fi atins si fara privarea de libertate a inculpatilor, respectiv prin aplicarea masurii obligarii de a nu parasi tara, fiind indeplinite conditiile prevazute de art.1451 raportat la art.145 Cod procedura penala si art.143 alin.1 Cod procedura penala, existand probe si indicii temeinice privind comiterea de catre inculpat a infractiunilor pentru care sunt cercetati”.

Opinia primei instante, care a decis arestarea

Judecatoarea de la fond Corina Jijie opinase contrariul si anume: “In opinia primei instante, inculpatii Casuneanu Costel si Costiniu Florin se constituie in persoane carora conditia educationala, profesionala si materiala, pozitia sociala, le confera statutul unor repere, a unor etaloane pentru ceilalti membri ai societatii. Totodata, s-a constatat ca o cariera profesionala si sociala de succes nu poate constitui un motiv de tratament juridic diferentiat, discriminator, dar datele care caracterizeaza persoana unui inculpat trebuie in mod cert avute in vedere la aprecierea pericolului concret a acestuia pentru opinia publica si ca tocmai calitatea sociala si profesionala a acestor persoane – inculpatii Casuneanu Costel si Costiniu Florin – le situeaza intr-o pozitie din care trebuie, intr-o ordine sociala normala si legala, sa excluda recurgerea la savarsirea de acte si fapte de coruptie. S-a retinut ca faptul ca un important om de afaceri sa isi rezolve problemele judiciare prin recurgerea la coruperea magistratilor, ca si indeplinirea de catre un inalt magistrat a actelor de trafic de influenta pentru a deservi interesele omului de afaceri, constituie, in mod cert, imprejurari care tulbura profund si grav opinia publica, determinand reactii justificate de insecuritate, framantari, luari de pozitie, atitudini de neincredere fata de sistemul judiciar si corpul judecatoresc. Astfel de fapte, savarsite la un asemenea nivel, sunt de natura sa creeze si sa induca opiniei publice convingerea ca legea se opreste si nu are eficienta fata de astfel de persoane care, prin statutul lor, ar trebui sa asigure increderea societatii in modul in care mediul de afaceri si justitia functioneaza, astfel ca lasarea in libertate a acestor persoane ar potenta starea de neincredere a opiniei publice cu privire la modul in care organele judiciare aplica legea si protejeaza respectarea valorilor sociale care reglementeaza buna si corecta desfasurare a actului de justitie. S-a concluzionat ca aceste date probeaza ca lasarea in libertate a inculpatilor Casuneanu Costel si Costiniu Florin prezinta un pericol concret pentru ordinea publica, constatandu-se indeplinite cerintele art.148 lit.f Cod procedura penala si apreciindu-se ca se impune luarea masurii arestarii preventive fata de susnumiti, deoarece exista un interes in protejarea opiniei publice de riscul lasarii in libertate a inculpatilor Casuneanu Costel si Costiniu Florin, aplicarea altor masuri nefiind suficienta. Cu privire la inculpatul Locic Marius s-a constatat ca in cauza exista probe si indicii temeinice care sa faca verosimila si rezonabila presupunerea ca inculpatul Locic Marius a comis faptele pentru care este cercetat si in legatura cu care procurorul a solicitat luarea masurii arestarii preventive”.

Opinia separata a judecatorului Vasile

Publicam in continuarea si opinia separata a judecatorului Alexandri Vasile, singurul care nu a fost de acord cu eliberarea inculpatilor Casuneanu, Costiniu si Locic: “Dupa cum in mod corect s–a retinut de catre opinia majoritara, examinarea actelor si lucrarilor dosarului releva indeplinirea, in speta, a conditiilor prevazute de art. 143 alin. 1 Cod procedura penala. in cauza au fost evidentiate probe si indicii temeinice ca inculpatii au comis infractiunile pentru care sunt cercetati si pentru care s-a solicitat dispunerea masurii arestarii preventive. Contrar insa opiniei majoritare, prin prezenta opinie separata se opineaza in sensul ca probele dosarului demonstreaza indeplinirea si a conditiei prevazuta de art. 148 lit. f Cod procedura penala, nu doar in ceea ce priveste conditia cuantumului pedepsei, dar si relativ la existenta de probe ca lasarea in libertate a inculpatilor prezinta pericol concret pentru ordinea publica. Cu privire la aceasta notiune legea nu ofera o definitie explicita, iar analiza reglementarii interne si a jurisprudentei instantei europene conduce la concluzia ca existenta pericolului concret pentru ordinea publica se deduce in fiecare caz in parte, din examinarea circumstantelor cauzei, prin raportare la natura faptelor despre care exista presupunerea rezonabila ca au fost comise, modul de savarsire, persoana inculpatului, calitatea si pozitia sa in societate. In prezenta cauza, referitor la inculpatii Casuneanu Costel si Locic Marius exista indicii ca acestia, prin actiunile lor , folosindu–se de puterea economica detinuta, au incercat sa eludeze caile legale de realizare a unor interese – indiferent de natura acestora, personala sau economica. Atitudinea descrisa creeaza un potential pericol cu privire la buna functionare a autoritatilor statului, ce detin competente in solutionarea cauzelor in care inculpatii erau interesati, opinia publica putand ajunge la concluzia ca folosirea puterii economice este suficienta pentru obtinerea rezolvarii dorite a oricarei cauze, deoarece autoritatile pot fi influentate. Relativ la inculpatul Costiniu Florin se constata ca la data pretinsei comiteri a faptei pentru care s-a solicitat arestarea preventiva avea calitatea de magistrat si detinea o functie de conducere in cadrul instantei supreme, ceea ce confera gravitate sporita si conotatii particulare faptei despre care exista presupunerea rezonabila ca a savarsit-o, folosindu-se de functia sa. Astfel, pericolul concret pentru ordinea publica reiese din gravitatea faptei despre care exista indicii ca a comis-o intr-o calitate cu totul speciala, de persoana investita cu apararea ordinii de drept si, in esenta, a legii, existand posibilitatea producerii unui efect negativ asupra increderii societatii in capacitatea de reactie a autoritatilor fata de astfel de fapte. Rezulta asadar ca lipsirea de libertate – prin dispunerea masurii arestarii preventive se impunea, luandu-se in considerare interesul public ce trebuie protejat cu prioritate, si fara incalcarea prezumtiei de nevinovatie a inculpatilor, fata de regula respectarii libertatii individuale, acest interes general al mentinerii ordinii sociale si de drept trecand inaintea dreptului persoanei de a fi cercetata in libertate si justificand privarea de libertate. Actiunile despre care exista banuiala plauzibila ca au fost comise de inculpati si indiciile grave de vinovatie constituie factori pertinenti sub aspectul temeiniciei privarii de libertate, cu atat mai mult cu cat actiunile inculpatilor au creat un prejudiciu grav de imagine institutiilor statului, determinand o perceptie deformata si o stare de neincredere a societatii. Asa fiind, se va concluziona in sensul legalitatii si temeiniciei incheierii recurate, impunandu-se mentinerea acesteia si respingerea ca nefondate a recursurilor declarate”.