Rechizitoriul în dosarul Colectiv | Ziua Veche
Acasa Actualitate-InternaInvestigatiiLumea justitiei Rechizitoriul în dosarul Colectiv

Rechizitoriul în dosarul Colectiv

scris de D.P.
10 afisari

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a finalizat dosarul Colectiv. Potrivit documentului de trimitere în judecată, cei trei patroni ai clubului, patroana firmei de artificii şi unul dintre angajaţii acestei societăţi sunt trimişi în judecată pentru pentru ucidere din culpă, în formă agravată, având ca urmare decesul mai multor persoane, vătămare corporală din culpă, în formă agravată şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă.

victima colectiv mortÎn plus, patroana firmei de artificii va fi judecată şi pentru sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri.

În  rechizitoriul obţinut de News.ro, se mai arată că SC Colectiv Club SRL şi SC Golden Ideas Fireworks Artists SRL sunt trimise în judecată pentru ucidere din culpă şi vătămare corporală din culpă, în formă agravată.

Patronii clubului Colectiv, George-Alin Anastasescu, Paul-Cătălin Gancea şi Costin Mincu sunt acuzaţi că „au încurajat şi permis accesul unui număr de persoane mult peste limita admisă a clubului, în condiţiile în care spaţiul nu era prevăzut cu mai multe căi de evacuare în caz de urgenţă, precum şi desfăşurarea unui spectacol pirotehnic (foc de artificii) în incinta acoperită a clubului situat pe strada Tăbăcarilor nr. 7, sector 4, Bucureşti, în condiţiile amenajărilor interioare improprii unor astfel de activităţi, caracterizate prin existenţa unor materiale uşor inflamabile, montate cu încălcarea dispoziţiilor legale şi pentru evitarea costurilor suplimentare (obiecte de decor şi pentru izolare fonică pe stâlpii de susţinere, pereţi şi tavan, spumă poliuretanică neignifugată), cu consecinţa producerii unui incendiu în seara zilei de 30.10.2015 şi morţii a 64 de persoane”.

Procurorii mai susţin că în calitate de administratori ai clubului SC Colectiv Club SRL,  cei trei „nu au asigurat în societate cadrul organizatoric şi mijloacele necesare securităţii şi sănătăţii în muncă, nu au luat măsuri pentru evacuarea personalului şi ale clienţilor prin asigurarea unui număr de căi de ieşire, suficient şi prevăzut de lege, marcate şi dotate corespunzător (…)  nu au stabilit clauze privind sănătatea şi securitatea în muncă cu prezentarea riscurilor specifice pentru securitatea şi sănătatea în muncă în cadrul clubului la încheierea contractului de prestări servicii dintre SC Colectiv Club SRL şi SC Digidream Multimedia SRL”.

Daniela Ioana Niţă, patroana firmei de artificii, este acuzată că „în calitate de administrator al S.C. Golden Ideas Fireworks Artists S.R.L., a procurat de la societatea Enigma Firework Limited din Bulgaria produse pirotehnice «fântână de scenă», neînsoţite de fişe tehnice, care, în conformitate cu instrucţiunile de utilizare redate în limba bulgară pe eticheta fiecărui produs, dar netraduse, trebuie utilizate numai în spaţiu deschis şi amplasate în poziţie verticală, pe un suport stabil şi plat, şi, în aceste condiţii, fără efectuarea vreunui minim instructaj privind modul de folosire al produselor pirotehnice şi fără un instructaj privind noul loc de muncă (incinta clubului Colectiv), i-a însărcinat pe pirotehniştii Moise Marian şi Zaharia Viorel să monteze şi să acţioneze la data de 30.10.2015 elementele pirotehnice într-un spaţiu închis, respectiv incinta clubului Colectiv, cunoscând faptul că la evenimentul organizat vor fi prezente numeroase persoane – cu consecinţa producerii unui incendiu în seara zilei de 30.10.2015 şi decesului a 64 persoane.”

Unul dintre angajaţii firmei de artificii, Viorel Zaharia, este judecat şi el pentru ucidere din culpă, în formă agravată, având ca urmare decesul ami multor persoane şi vătămare corporală din culpă.

În urma incendiului din 30 octombrie 2015, din clubul Colectiv, şi-au pierdut viaţa 64 de persoane – 27 în noaptea tragediei şi 37 ulterior, în spitale din Bucureşti şi din străinătate. Incendiul a izbucnit în timpul unui concert susţinut în clubul Colectiv de trupa rock Goodbye to Gravity, care îşi lansa albumul ”Mantras of War”. Solistul Andrei Găluţ este singurul membru al trupei care a supravieţuit.

Direcţia de Sănătate Bucureşti, spitalele unde au fost internate victimele, ISU şi Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă sunt cele patru instituţii care au intervenit necorespunzător în noaptea tragediei de la Colectiv, potrivit concluziilor raportului Corpului de control al primului ministru.

Fazele incendiului din clubul Colectiv sunt împărţite de anchetatori în cinci etape, respectiv etapa premergătoare, de iniţiere, de dezvoltare, de regresie şi stingerea flăcărilor şi, potrivit imaginilor înregistrate de camerele de supraveghere din club, dar şi a expertizelor tehnice din în rechizitoriul obţinut de News.ro, de la momentul declanşării focurilor de artificii şi până la stingerea incendiului s-au scurs 153 de secunde.

Procurorii scriu în rechizitoriu că, în etapa premergăroare incendiului, cei 1700 de metri cubi ai clubului Colectiv au fost încălziţi de la o temperatură ambientală de 5-60 Celsius la aproximativ 200 Celsius.

Cel de-al doilea foc de artificii declanşat în seara de 30 octombrie 2015 a fost, potrivit datelor de la dosar, cel care a dus la izbucnirea incendiului. Potrivit înregistrărilor făcute de camerele de supraveghere din club, momentul 0 al declanşării incendiului a fost la ora 22:32, când au fost pornite efectele pirotehnice.

La 15 secunde după ce au fost pornite efectele pirotehnice, o parte dintre particulele incandescente ale artificiilor intră în buretele poliuretanic folosit pentru acustica încăperii. Aceste particule incandescente „topesc şi descompun local buretele în volatile inflamabile, coborând gravitaţional în masa de burete, temperatura de descompunere a buretelui este mai mare de 1800 C. Unele particule incandescente posedă suficientă masă neconsumată de metal şi au inerţie termică, astfel că determină aprinderea amestecului inflamabil”, după cum se arată în rechizitoriul obţinut de agenţia de presă News.ro.

Flăcările devin vizibile şi cuprind stâlpul capitonat cu burete.

După 22 de secunde solistul trupei Goodbye to Gravity anunţă că „asta nu era în program”. Este momentul în care, procurorii consideră că începe „etapa de dezvoltare a incendiului”. O persoană este văzută pe camerele de supraveghere cum încearcă să arunce bere pe stâlpul aprins. Flăcările se extind în doar 3 secunde spre tavan şi încep să se emane gazele toxice. Instalaţia de ventilaţie amestecă rapid aceste gaze cu aerul curat de la nivelul solului. Ventilaţia amplifică nu doar concentraţia de gaze toxice ci şi dezvoltarea incendiului.

După 41 de secunde de la pornirea efectelor pirotehnice este deschisă prima uşă din club. Se observă extinderea flăcărilor la tavan către zona barului, iar fumul este alb-gălbui. În acest moment al evoluţiei incendiului, suprapresiunea generată, atât de efectul caloric, cât şi de volumul suplimentar al gazelor de ardere, a blocat funcţia de aerisire a sistemelor de ventilaţie, notează procurorii.

La secunda 72, incendiul devine generalizat. Este deschisă şi a doua uşă însă se formează efectul de pâlnie la evacuarea din club, iar mulţi dintre participanţi cad unii peste alţii. „În acest moment se apreciază că instalaţiile de evacuare şi-au pierdut rolul de exhaustare a atmosferei din incinta clubului, astfel nivelul vizibilităţii scade foarte mult din cauza fumului ne-evacuat”, se arată în rechizitoriu. După alte şapte secunde incinta este inundată cu fum negru. Camerele de supraveghere îşi reduc aproape de 0 vizibilitatea. Chiar şi aşa se poate observa un corp de iluminat încă în funcţiune. Acest lucru denotă că încă exista alimentare cu energie electrică.

Camerele de supraveghere îşi pierd, pe rând, semnalul. Incendiul intră în faza de regresie din cauza lipsei oxigenului însă flăcările sunt în continuare la aproximativ un metru de pardoseală. Potrivit datelor de la dosar, de la momentul în care au fost declanşate focurile de artificii şi până când incendiul s-a stins au trecut 153 de secunde. „Această etapă este caracterizată prin fenomenul de auto-extincţie a incendiului, datorită atât  consumării materialului combustibil suport cât şi reducerii concentraţiei de oxigen la valori specifice întreruperii reacţiei de oxidare”, notează procurorii în rechizitoriu.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult