Acasa Actualitate-InternaInvestigatiiLumea justitiei Reactii pe Justitie la raportul CE asupra “progreselor” Romaniei in domeniul MCV

Reactii pe Justitie la raportul CE asupra “progreselor” Romaniei in domeniul MCV

scris de Ziua Veche
7 afisari

Reactiile principalilor actori care administreaza puterea judecatoreasca din Romania nu au intarziat sa apara ca urmare a publicarii Raportului Comisiei Europene asupra Mecanismului de Cooperare si Verificare (MCV).

Ministrul Justitiei Catalin Predoiu:

Acest raport nu trateaza doar problematica Justitiei, ci si a combaterii coruptiei. Evaluarile vizeaza probleme aflate in portofoliul institutional al mai multor institutii: Guvern, Parlament, Minister Public, Consiliul Superior al Magistraturii, Agentia Nationala de Integritate, etc. Principalul mesaj pe care doresc sa il transmit este acela ca Romania si-a respectat si continua sa-si respecte angajamentele in raport cu Uniunea Europeana.

Exista suficienta vointa politica pentru a continua reformele in Justitie si dorim sa transmitem un mesaj fara echivoc in acest sens Statelor Membre UE si Comisiei Europene. Facem aceasta precizare pentru ca Raportul din acest an a fost marcat decisiv si negativ de rezultatul dezbaterilor din Senat asupra cadrului normativ al Agentiei Nationale de Integritate (ANI). Votul asupra legii ANI a declansat o emotie puternica in Statele Membre UE si la nivelul Comisiei si a influentat cheia in care a fost redactat Raportul. Continutul amendamentelor aduse de Senat cadrului normativ ANI a avut semnificatia unui semnalul politic negativ.

Semnificatia votului Senatului a fost aceea a ignorarii Mecanismului de Cooperare si Verificare.

Raportul transmite semnalul implicit ca Mecanismul de Cooperare si Verificare trebuie continuat si implementat chiar daca aceasta ar insemna schimbari constitutionale sau legislative majore.

Din pacate, regresul in privinta cadrului normativ al ANI a pus in mod nedrept in umbra realizari importante in alte sfere ale Mecanismului de Cooperare si Verificare.

Cea mai importanta realizare institutionala in intervalul scurs de la precedentul Raport anual este adoptarea noilor coduri de procedura, fapt consemnat de Raport. Acesta este un succes de cooperare interinstitutionala Guvern – CSM – Parlament. De asemenea, ne bucura faptul ca Strategia de dezvoltare a Justitiei a fost apreciata pozitiv. Asa cum s-a remarcat si in rapoartele precedente, Procurorul General, Ministerul Public si structura sa specializata anticoruptie, DNA, sunt remarcate pozitiv. Exista un important numar de proiecte normative finalizate de Ministerul Justitiei, privind legea micii reforme, privind reforma INEC, privind raspunderea magistratilor, privind registratorii comerciali, ghidul privind restructurarea extrajudiciara a obligatiilor societatilor comerciale, care sunt rezultatul unui travaliu intens si vor avea un impact pozitiv asupra Justitiei, pe care le-am fi dorit reflectate in Raport.

In ceea ce priveste eficienta sistemului judiciar, Raportul subliniaza persistenta in continuare a jurisprudentei neunitare si, in premiera, deficiente in leadershipul sistemului.

Rezulta necesitatea unei mai bune implicari a sefilor de instante in realizarea obiectivelor Mecanismului de Cooperare si Verificare care tin de instante. O alta chestiune este legata de problematica resurselor umane, ceea ce implica nu numai suplimentarea posturilor de judecator, procuror si grefier, ci si alocarea eficienta si rationala a resurselor in sistem.

 

Consiliul Superior al Magistraturii:

 

Apreciem ca raportul Comisiei Europene este unul obiectiv, constatand progrese si neajunsuri in sistemul judiciar, printre care si insuficienta colaborare intre partenerii responsabili de reforma justitiei, esentiala in opinia noastra pentru finalizarea cu succes a masurilor de reforma. Consiliul urmeaza sa faca o analiza aprofundata a continutului Raportului, inclusiv a recomandarilor Comisiei si se va axa pe luarea masurilor necesare pentru continuarea reformei… Cu privire la aprecierea generala exprimata de Comisia Europeana trebuie facute cateva observatii punctuale, urmand ca masurile stabilite de catre Plenul Consiliului Superior al Magistraturii sa fie facute publice, ulterior adoptarii lor.

Referitor la practica Consiliului Superior al Magistraturii de acceptare a pensionarii magistratilor suspendati, arestati sau pusi sub acuzare pentru savarsirea de infractiuni, inclusiv banuiti de fapte de coruptie, aceasta reprezinta exclusiv o aplicare a dispozitiilor legale in vigoare. Reprezentantii consiliului au sustinut inca de acum 1 an in cadrul grupului constituit la Ministerul Justitiei necesitatea modificarii Legii 303/2004 in sensul imposibilitatii pensionarii sau al continuarii actiunii disciplinare fata de magistratii suspendati, arestati sau pusi sub acuzare pentru savarsirea de infractiuni, inclusiv banuiti de fapte de coruptie.

Consiliul Superior al Magistraturii sustine lupta anticoruptie si s-a manifestat, prin toate masurile luate si opiniile exprimate, ca partener real al institutiilor abilitate sa cerceteze si sa solutioneze aceste cauze, in speta parchetele si instantele. Potrivit competentelor care-i revin, masurile consiliului au vizat: ocuparea posturilor vacante, imbunatatirea pregatirii profesionale a magistratilor si unificarea practicii judiciare. Cu referire la constatarile Comisiei Europene, trebuie facute doua clarificari: CSM are atributii limitate in domeniul luptei anticoruptie, dupa cum am precizat anterior, iar prin Inspectia Judiciara se pot sanctiona magistratii exclusiv disciplinar, si nu penal.

Durata solutionarii la nivelul Inspectiei Judiciare a petitiilor a fost cuprinsa in anul 2009 intre 2 luni si 1 an, in functie de complexitatea cauzelor cercetate. Nicio plangere din 2008 nu este pe rolul Inspectiei in acest moment si nici nu era in momentul efectarii misiunii de peer review din luna mai 2010. Pe de alta parte, pe rolul sectiilor de judecatori si de procurori nu exista actiuni disciplinare care sa dateze din anul 2008. impotriva solutiilor date de consiliu in materie disciplinara se poate formula recurs la ICCJ. Sunt insa proceduri separate, aflate in competenta a doua institutii diferite, iar solutionarea celor doua tipuri de proceduri se realizeaza in raport de prevederile legale. Aspectele semnalate in legatura modul de promovare la inalta Curte de Casatie si Justitie sunt in centrul atentiei Consiliului Superior al Magistraturii, care a imbunatatit recent – 13 mai 2010 – procedura de promovare la ICCJ si a transmis aceste informatii Comisiei Europene. Mai mult, solicitarile formulate de magistrati si asociatiile profesionale ale acestora, in sensul introducerii concursului ca modalitate de promovare la ICCJ, au fost transmise in luna mai 2010 Ministerului Justitiei, pentru a fi avute in vedere la modificarile legislative.

Un aspect pozitiv semnalat in raport este faptul ca, din vara anului 2009, Consiliul Superior al Magistraturii a corectat deficientele in ceea ce priveste publicarea deciziilor luate in materie disciplinara si a motivarii acestora. Incepand cu 1 ianuarie 2010, pe site-ul CSM sunt publicate hotararile pronuntate de Sectiile disciplinare. Masura a fost adoptata de catre Consiliu pentru a spori transparenta in luarea deciziilor si prevenirea savarsirii abaterilor disciplinare de catre magistrati. Judecarea abaterilor disciplinare presupune o procedura publica specifica oricarei actiuni aflate pe rolul unei instante de judecata, constand in accesul public la dezbaterile din Sectiile disciplinare, precum si accesul la documentele din dosar, in conditiile expres si limitativ prevazute de lege.

Referitor la intarzierile in lansarea portalului national Jurindex, in prezent, pe acest portal sunt publicate 115.467 hotarari judecatoresti iar incarcarea lui se face in mod continuu. Colaborarea Consiliului Superior al Magistraturii cu Tribunalul Vrancea continua, pe baza unui Protocol semnat anul trecut si amendat anul acesta, prin care consiliul acorda sprijin logistic acestui proces de publicare pe portalul JURINDEX. Desigur, procesul este in derulare, cu termen de finalizare in 2011. Referitor la problema resurselor umane, Consiliul Superior al Magistraturii a incercat sa preintampine vacantarile de posturi datorate in principal pensionarilor prin organizarea mai multor concursuri pentru recrutare de personal si prin marirea numarului de postui scoase la aceste concursuri. La INM se organizeaza un concurs anual, iar in ultimii ani s-au scos la concurs cate 200 de posturi, fata de 100-160 in anii anteriori. Capacitatea maxima a INM este pentru 200 de locuri, o eventuala suplimentare necesitand spatiu suplimentar si fonduri pentru functionarea acestui spatiu, fonduri pentru plata formatorilor si a burselor auditorilor de justitie, alte cheltuieli. Pentru candidatii cu vechime juridica de minim 5 ani, in ultimii ani, CSM a organizat cate doua concursuri in fiecare an. Candidatii admisi sunt magistrati definitivi, dar urmeaza cursuri de pregatire timp de 6 luni la INM. Demersuri mai ample ale CSM pentru regandirea strategiei de resurse umane vizeaza proiecte precum: transferul sarcinilor administrative de la judecatori la grefieri, introducerea managerului de instanta, reorganizarea schemelor de personal prin redistribuire si reorganizarea instantelor.

Redistribuirea reprezinta doar o parte a acestui amplu proces de reforma. O prima redistribuire de personal s-a facut in cursul anului 2009, pentru 2010 s-a apreciat de catre CSM si PICCJ ca nu se impune o noua etapa de redistribuire. Motivele constau in:

modificarile de competenta ale instantelor si parchetelor pe care noile coduri le aduc;

proiectul de reorganizare a instantelor si parchetelor mici, care va fi finalizat in toamna acestui an si care are propuneri de rearondare a circumscrpitiilor sau desfiintare de instante si parchete cu realocari de posturi, astfel incat sa se echilibreze volumul de munca intre instante, respectiv parchete, la nivel national.

Consiliul Superior al Magistraturii este decis sa continue reforma sistemului judiciar si sa colaboreze atit cu oficialii celorlalte puteri ale statului, cat si cu cu oficialii CE pentru obtinerea celor mai bune rezultate in activitatile propuse si monitorizate.”

Parchetul General:

Ca urmare a prezentarii Raportului pe justitie, al Comisiei Europene privind progresele realizate de Romania in cadrul Mecanismului de cooperare si verificare si cu referire la aspectele ce tin de competenta Ministerului Public, Biroul de Informare Publica si Relatii cu Presa din cadrul Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie este imputernicit sa prezinte rezultatele cuprinse in acest document dat astazi publicitatii:

In cuprinsul Raportului Comisiei Europene se realizeaza o evaluare obiectiva a sistemului judiciar si se afirma ca recomandarile anterioare ale expertilor europeni in acest domeniu au fost implementate, fiind remarcate rezultatele Ministerul Public in lupta pentru combaterea coruptiei.

Recomandarile Comisiei referitoare la masurile care trebuie implementate in perioada urmatoare coincid cu viziunea deja exprimata a Ministerului Public in domeniul administrarii sistemului judiciar, al resurselor umane, precum si in privinta eficientei inspectiei judiciare.

Indeplinirea conditionalitatilor din Mecanismul de cooperare si verificare reprezinta o prioritate a Ministerului Public, iar actiunile noastre viitoare vor urmari consolidarea tendintelor pozitive indicate in raport, reinvestirea Procurorului General pentru un nou mandat in octombrie 2009, mentionata in Raportul tehnic, inscriindu-se intre factorii ce asigura consecventa actiunilor.

Sunt subliniate masurile adoptate de institutia noastra pentru continuarea reformei, in domeniul recuperarii bunurilor, pregatirea manualului de bune practici si introducerea recuperarii prejudiciilor ca indicator in evaluarea activitatii parchetelor. Totodata, sunt in curs de derulare activitati care au ca obiectiv evaluarea posibilitatilor de a angaja specialisti la nivelul parchetelor teritoriale, precum si de a transfera controlul administrativ al politiei judiciare din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor catre Ministerul Public.

Procurorul General continua sa formuleze propuneri Ministerului Justitiei si Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la inlaturarea deficientelor.

Ca raspuns la recomandarile Comisiei, se mentioneaza: continuarea implementarii strategiilor locale de combatere a fenomenului privind mica coruptie, rezultatele obtinute in acest domeniu in temeiul cooperarii institutionale, concretizata si in elaborarea unor ghiduri de bune practici, in colaborare cu structurile de specialitate ale DGA. In acelasi timp este evidentiata cooperarea procurorilor cu Directia de Investigare a Fraudelor din cadrul Politiei Romane.

Avand in vedere concluziile Raportului dat astazi publicitatii, Ministerul Public va continua sa depuna toate eforturile in vederea inlaturarii deficientelor in domeniul reformei sistemului judiciar si al luptei impotriva coruptiei.”

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult