Scandal în Justiţie pe tema numirii procurorului general | Ziua Veche
Acasa Actualitate-InternaInvestigatiiLumea justitiei UPDATE – Scandal între CSM şi Ministerul Justiţiei pe tema numirii procurorului general

UPDATE – Scandal între CSM şi Ministerul Justiţiei pe tema numirii procurorului general

scris de B.C.R
2 afisari

UPDATE, ora 20,00 – Ministrul Justiţiei, Mona Pivniceru, a declarat marţi, la finalul şedinţei CSM, că va continua procedura de selecţie în vederea efectuării propunerii de numire în funcţia de procuror general al României şi a şefului DNA, însă nu a exclus posibilitatea aducerii unor amendamente.

Merg pe procedura aceasta. Este posibil să o amendez. Până joi vă dau răspunsul. Probabil că aş putea să prelungesc termenul de depunere a proiectelor . nu ştiu până când, dar nu o să fie o sută de ani ‘, a afirmat Pivniceru, la finalul şedinţei Consiliului Superior al Magistraturii.
Ea a spus că în şedinţa CSM s-a luat în calcul poziţia procurorilor care vor prelungirea termenului de depunere a candidaturilor, în special pentru elaborarea proiectului.
‘Ei ar dori ca procedura aceasta să o formalizez într-un ordin. Eu nu l-am dat pentru că adăugam la lege. Textul nu permite să dezvolţi legislaţie secundară, dar am să mă consult din nou cu Serviciul nostru de contencios care deja a respins ideea unui ordin. Şi mai avea o poziţie la comisia de recomandare. Eu am propus, nu am scris în anunţ, dar în Comisia de recomandare am propus să fie alcătuită din formatori ai Institutului Naţional al Magistraturii şi deja sunt mai multe păreri’, a precizat ministrul Justiţiei.

Pivniceru a susţinut că nu o deranjează propunerea de modificarea a procedurii, însă a apreciat că 15 zile este un termen rezonabil pentru elaborarea unui proiect. ‘Am tăiat din procedura de la promovări, ei aveau 60 de zile, dar în aceste 60 de zile era şi perioada de examene efective. Am spus că elaborarea unui proiect presupune mai puţin. 15 zile mi s-a părut un termen rezonabil, dar pot să revin asupra acestei chestiuni. Am să mai analizez ‘, a arătat ea.

Ministrul a adăugat că va vedea dacă elaborarea unui proiect presupune un studiu atât de intens când mecanismul a dat deja direcţii sistemului penal foarte clare.

Întrebată ce părere are vizavi ca propunerile la DNA şi Parchetul General să se facă la fel ca promovările la ÎCCJ, ea a subliniat: ‘ Numirea e numire, promovarea e promovare. Din start sunt două instituţii diferite’. De asemenea, Pivniceru a menţionat că nu ştie dacă s-au depus deja candidaturi, iar legat de faptul că cei din CSM ar fi vrut să fie un ordin pentru asumarea procedurii, ea a arătat că şi anunţul în sine are efectele juridice ale unui ordin.

‘Dar probabil că ei vor să scriu clar cuvântul ‘ordin’, dar juridic vorbind aceleaşi efecte le produce’, a spus ministrul. În ceea ce priveşte analiza dosarelor candidaţilor, Pivniceru a precizat că acest lucru îl va face un departament din MJ care verifică doar îndeplinirea a două condiţii, una fiind dacă procurorul respectiv are vechimea prevăzută de lege, iar pentru acest lucru, în opinia ei , nu trebuie să întrunească o comisie.

Despre posibilitatea luării în calcul ca Laura Codruţa Kovesi să preia conducerea DNA, ministrul justiţiei a răspuns : ‘Nu am nicio idee în materia aceasta’.

—————————————–

Procedura pentru selecţia procurorilor în vederea efectuării propunerilor de numire pentru funcţiile de procuror general al României şi procuror şef al DNA, anunţată de Ministerul Justiţiei, a iscat discuţii aprinse între membrii CSM întruniţi în şedinţa plenului de marţi.

Scandal între CSM şi Ministerul Justiţiei pe tema numirii procurorului general

Dezbaterile au pornit de la solicitarea suplimentării ordinii de zi cu un punct de vedere al Direcţiei Legislaţie din Consiliu care critica procedura ministerului şi propunea ca soluţie legislativă adoptarea unei proceduri de selecţie similare cu cea prevăzută pentru numirile în funcţii de conducere la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

În vederea asigurării unui caracter cât mai obiectiv şi mai transparent al procedurii de selecţie (….) soluţia legislativă care se impune este aceea a adoptării unei proceduri de selecţie similare cu cea prevăzută pentru preşedintele, vicepreşedintele şi preşedinţii de secţii ai ÎCCJ (…) respectiv propunerile pentru funcţiile de conducere din Ministerul Public să fie formulate de către CSM, în urma analizei în cadrul Secţiei pentru procurori. Această soluţie corespunde din punct de vedere legislativ identităţii de statut a magistraţilor judecători şi procurori şi rolului CSM de garant al independenţei justiţiei şi nu ar afecta în niciun fel autoritatea ministrului Justiţiei asupra procurorilor, în condiţiile în care acesta, în calitate de membru de drept al Consiliului, şi-ar exprima opţiunea prin participare la dezbateri‘, se precizează în document.

Potrivit punctului de vedere al Direcţiei Legislaţie, termenul de depunere a candidaturilor (cinci zile libere) şi a proiectului este mai scurt decât orice alt termen reglementat pentru alte funcţii de conducere. O altă critică vizează faptul că procedura nu îmbracă forma juridică cerută de lege, respectiv aceea a unui ordin al ministrului Justiţiei.

Din această împrejurare decurge în mod direct consecinţa imposibilităţii contestării pe motive de legalitate a acestor standarde, ceea ce echivalează cu inexistenţa accesului la justiţie în ceea ce priveşte eventualele disfuncţionalităţi ale procedurii de selecţie‘, arată Direcţia Legislaţie. De asemenea, se susţine că în toate celelalte situaţii care vizează selecţia magistraţilor, atât pentru funcţiile de execuţie, cât şi pentru funcţiile de conducere, procedurile sunt formalizate în cuprinsul unor regulamente, formă juridică ce este de natură a asigura atât publicitatea verificării, prin publicarea în Monitorul Oficial, cât şi posibilitatea verificării în justiţie a conformităţii cu legislaţia de nivel superior.

Sursa citată subliniază că, deşi procedura este inspirată, în unele privinţe, din procedura de selecţie pentru funcţii de conducere, prevăzută în Regulamentul de organizare şi desfăşurare a concursului sau examenului pentru numirea în funcţii de conducere a judecătorilor şi procurorilor, cele două proceduri diferă în mod semnificativ în unele aspecte esenţiale.

Astfel, întreaga etapă preliminară a procedurii de selecţie este netransparentă în condiţiile în care analiza şi evaluarea înscrisurilor depuse de către candidaţi şi menţionate în anunţul de selecţie, aşadar inclusiv a unui număr de minim 10 lucrări întocmite de candidat în compartimentele în care şi-a desfăşurat activitatea, se realizează de către ministrul Justiţiei, nefiind prevăzute niciun fel de criterii şi fără posibilitatea contestării rezultatelor astfel obţinute”, potrivit sursei citate.

Alt aspect adus în atenţie este cel referitor la lipsa unor prevederi cu privire la modalitatea de desemnare a persoanelor care sprijină ministrul Justiţiei în cadrul susţinerii interviului de către candidaţi. Totodată se critică şi faptul că deşi s-a întocmit un document numit ”Standarde de evaluare a interviului” se observă că acesta nu conţine modalitatea în care se va face aprecierea interviului şi în consecinţă nu există niciun fel de previzibilitate cu privire la felul în care se va face departajarea candidaţilor şi la modul în care se va putea aprecia că un candidat îndeplineşte standardele de evaluare a interviului, în lipsa unui punctaj minim. ”Motivarea propunerii nu poate ţine loc de notare’, se spune în nota CSM.

Potrivit documentului, este criticabilă şi soluţia arătată la punctul 11 din ”Standardele de organizare şi desfăşurare a selecţiei procurorilor …’ pentru situaţia în care preşedintele României refuză motivat numirea în funcţia de conducere, respectiv aceea ca rezultatele selecţiei să fie avute în vedere pentru formularea unei noi propuneri de numire în funcţia respectivă.

‘Practic, în momentul în care ministrul Justiţiei formulează propunerile motivate de numire în funcţiile de conducere a procurorilor selectaţi, procedura ia sfârşit, aceasta fiind urmată de avizul CSM şi înaintarea propunerilor preşedintelui României. După desemnarea procurorului selectat pentru oricare dintre funcţiile de conducere vizate, nu este posibilă decât declanşarea unei noi proceduri de selecţie‘, se arată în document. După exprimarea votului, ordinea de zi a fost suplimentată cu discutarea notei Direcţiei Legislaţie.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult