Sorin Ovidiu Vîntu, Octavian Ţurcan şi Alexandru Stoian nu mai reprezintă un pericol public, întrucât acesta s-a diminuat în cele 6 luni care au trecut de la ultimele demersuri ale acestora pentru sprijinirea lui Nicolae Popa, se arată în motivarea deciziei prin care judecătoarele Viorica Costiniu şi Luciana Mera de la Curtea de Apel Bucureşti au hotărât punerea în libertate a celor trei inculpaţi, acuzaţi de săvârşirea infracţiunii de favorizare a infractorului.
Curtea de Apel Bucureşti a dat publicităţii joi motivele pentru care Sorin Ovidiu Vîntu, Octavian Ţurcan şi Alexandru Stoian au fost puşi în libertate pe 16 septembrie.
„Acest pericol a existat în perioada decembrie 2009 – martie 2010, dar nu mai este actual, întrucât s-a diminuat în cele 6 luni care au trecut de la ultimele demersuri ale inculpaţilor pentru sprijinirea condamnatului Nicolae Popa. Se poate considera că, în opinia organului de urmărire penală, acest pericol nu a existat nici măcar în perioada decembrie 2009 – martie 2010 căci, deşi prin ordonanţa din 16.12.2009 de luare a măsurii obligării de a nu părăsi ţara, inculpatului Sorin Ovidiu Vîntu i s-a interzis să ia legătura cu numiţii Nicolae Popa, Virgil Popa şi Ţurcan Octavian, ulterior, începând cu ordonanţa din 12.01.2010 şi în ciuda dovezilor referitoare la continuarea demersurilor de sprijinire a lui Nicolae Popa, această interdicţie nu a mai fost menţinută. Dacă în perioada decembrie 2009 – martie 2010 s-a considerat că inculpaţii nu prezintă pericol pentru ordinea publică, cu atât mai puţin în prezent, după o perioadă îndelungată de timp în care nu s-au evidenţiat alte acte de sprijinire a condamnatului Nicolae Popa, existenţa unui atare pericol nu mai poate fi susţinută. Nu există motive rezonabile şi suficiente pentru a considera că lăsaţi în libertate, inculpaţii vor comite alte fapte prevăzute de legea penală”, se arată în motivarea instanţei.
Instanţa apreciază că faptele de care sunt acuzaţi Sorin Ovidiu Vîntu şi Octavian Ţurcan sunt grave, însă acest lucru nu este un motiv pentru arestarea celor doi.
Instanţa mai arată că procurorii nu au probe care să ateste că Vîntu şi Ţurcan l-au sprijinit, după 1 aprilie 2010, pe Nicolae Popa, cu atât mai mult cu cât Tribunalul Bucureşti a admis interceptarea convorbirilor telefonice doar în perioada decembrie 2009 – martie 2010.
Instanţa arată că informaţiile obţinute de procurori în legătură cu conturile pe care Vîntu şi Ţurcan le aveau la o bancă din Cipru nu sunt relevante pentru arestarea acestora.
De asemenea, cele două judecătoare declară că nu există indicii temeinice care să ateste că Vîntu ar fi încercat să influenţeze martorii implicaţi în dosar, iar discuţiile acestuia cu Alexandru Stoian şi Virgil Popa „se înscriu în limitele rezonabile determinate de relaţia apropiată pe care inculpatul Vântu o are cu aceştia”.
Referitor la Alexandru Stoian, şoferul lui Vîntu, Curtea de Apel susţine că nu există probe care să ateste că acesta i-a sprijinit pe Sorin Ovidiu Vîntu şi Octavian Ţurcan.
Pe 16 septembrie, magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au admis recursul declarat de Sorin Ovidiu Vîntu, Octavian Ţurcan şi Alexandru Stoian şi au decis ca aceştia să fie eliberaţi din arest, într-un dosar în care sunt cercetaţi în cadrul anchetei privind fuga din ţară a fostului director al Gelsor Nicolae Popa, condamnat în dosarul FNI.
